Klaus Iohannis a sesizat CCR în cazul modificărilor la Legea administraţiei publice locale

În sesizare, preşedintele afirmă că Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Camera Deputaţilor, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Senat.

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, argumentează preşedintele, care prezintă rticole din lege doptte în formulări diferite de cele două Camere.

Iohannis conchide că, în cazul de faţă, Senatul, a adoptat, în calitate de Cameră decizională, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, sustrăgând dezbaterii şi adoptării în prima Cameră sesizată „modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi filosofia legii, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie”.

În sesizare, şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă.

Alte articole

Anunţul CCR după ce George Simion a câştigat detaşat primul tur al alegerilor prezidenţiale

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

„La Art. I. – pct. 1. din legea criticată se prevede: „La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: „(3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzută la alin. (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfăşurării alegerilor locale generale şi ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfăşurării unor noi alegeri locale generale.” În primul rând, prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipseşte dispoziţia în discuţie de claritate şi previzibilitate, contrar exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă preşedintele.

El remarcă faptul că „norma criticată contravine dispoziţiei prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, conform căreia „Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales”.

„Paralelismul legislativ şi neclaritatea textului criticat pot genera o prelungire a mandatelor consilierilor locali contrară art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituţie”, soune preşedintele.

Despre prevederea conform căreia consiliul local se dizolvă de drept „în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni de mandat consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale”, preşedintele afirmă că „norma este neclară întrucât nu se poate stabili dacă legiuitorul a avut în vedere două luni consecutive din cadrul aceluiaşi mandat ori două luni din mandate consecutive”.

În prezent, dispoziţiile art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 au următorul conţinut: „Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept: a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;” .

Pentru a interveni dizolvarea consiliului local/judeţean în temeiul art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ două condiţii, respectiv neîntrunirea acestuia timp de două luni consecutiv şi convocarea acestuia pentru şedinţe, conform prevederilor legale.

O altă prevedere criticată de preşedinte este cea conform căreia „(1¹) Luna de mandat a consiliului local avută în vedere pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), este, de regulă, diferită de luna calendaristică.”

„Apreciem că neclaritatea normei criticate are drept consecinţă lipsa de previzibilitate a acesteia care, la rândul său, poate genera confuzii în interpretarea/aplicarea sa, creând, astfel, premisele unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie”, mai afirmă preşedintele în sesizare.