Klaus Iohannis: „Această pandemie nu va fi ultima provocare pentru UE. Trebuie să ne pregătim mai bine pentru viitor”

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

Suntem în continuare afectaţi de pandemia de COVID-19 şi dumnevoastră, diplomaţii români, cunoaşteţi câte probleme au fost generate de efectele acestui virus.

Cetăţenii noştri au avut nevoie de sprijinul instituţiilor statului. Apreciez în mod deosebit că v-aţi implicat cu rezultate foarte bune în acestă bătălie, în beneficiul direct al cetăţenilor români.

Noua strategie naţională de apărare a ţării adoptată anul trecut ia deja în considerare noile tendinţe cu care ne confruntăm în context pandemic, cu impact major asupra securităţii şi relaţiilor internaţinoale.

Pe acest fond, apreciez faptul că la nivelul diplomaţiei române se derulează un exerciţiu permament de reflecţie strategică şi mai ales faptul că în acest an Reuniunea Diplomaţiei, având ca punct de plecare perspectiva impactului pandemiei asupra relaţiilor internaţionale.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Diplomaţia joacă un rol de prim rang în efortul naţional şi european de a răspunde noului context internaţional şi de a ne putea adapta continuu şi vizionar provocărilor cu care ne confruntăm.

Trebuie să ne adaptăm solid la acţiunea comună în UE, NATO şi cu partenerii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi acelaşi mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc.

Diplomaţia română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecţie în curs din cadrul NATO şi în cadrul UE, în ceea ce priveşte conceputul rezilienţei.

Citeşte şi: Klaus Iohannis și Dan Barna, față în față la Palatul Cotroceni de la ora 16. Președintele va propune un guvern fără Cîțu, dar în anumite condiții

Pentru România rămâne esenţial ceea ce numeam la o întâlnire anterioară triunghiul de aur al politicii externe a României. Creşterea rolului nostru în UE şi NATO şi dezvoltarea şi aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA.

În plan intern avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituţională dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, pentru a întări România în faţa riscurilor şi provocărilor actuale, dar şi viitoare.

Ne aflăm într-un context în care primează preocuparea pentru cum construim Europa de mâine. De aceea, dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii vizează teme diverse precum schimbările climatice şi digitalizarea.

Asistăm la un moment de cotitură pentru perspectivele UE, pentru locul său în plan global şi implicit pentru rolul pe care statele membre şi-l pot asuma în baza interselor comune.

E potrivit şi necesar ca România să contribuie mai mult la acest proces. Pe acest fundal are loc şi dezbaterea asupra viitorului Europei, un instrument concret pentru a identifica lecţiile învăţate din pandemie şi pentru a îmbunătăţi performanţa noastră ca Uniune şi state membre, pentru a ne creşte capacitatea de reacţie şi adaptare în faţa unor provocări viitoare similare sau de alt tip.

România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă. Am susţinut necesitatate funcţionării fără obstacole a pieţei interne şi am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a UE – rescure stock pilings.

UE a dovedit că are capacitatea de a adopta un plan economic de relansare pentru gestionarea efectelor pandemiei. UE a dovedit totodată că poate implementa un sistem comun de achiziţii pentru a asigura accesul tututor cetăţenilor săi la vaccinuri.

Această pandemie nu va fi însă ultima provocare pentru Bruxelles şi statele membre. De aceea, trebuie să ne pregătim mai bine pentru viitor, să creştem capacitatea de anticipare şi să perfecţionăm mecanismele europene de gestionare a crizelor pentru situaţii viitoare.

Avem nevoie, spre exemplu, de o Uniune a sănătăţii, precum şi de o creştere a capacităţilor industriei de profil.

Citeşte şi: Ludovic Orban face mutarea decisivă în Parlament şi deblochează moţiunea USR PLUS şi AUR. „Voi comunica Guvernului. Nerespectarea procedurii înseamnă încălcarea Constituţiei”