De ce a respins Iohannis CODUL FISCAL: „Politicile economice trebuie să depăşească interesele politice”

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis miercuri, un mesaj cu ocazia Conferinței Știintifice Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS 2015, în care spune că a solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal "cu motivația prudenței și responsabilității în plan fiscal-bugetar".

29 iul. 2015, 08:36
De ce a respins Iohannis CODUL FISCAL: „Politicile economice trebuie să depăşească interesele politice”

În mesajul adresat de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, Klaus Iohannis susţine că „România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta.”

„Recent, am solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal. Am făcut acest lucru cu motivația prudenței și responsabilității în plan fiscal-bugetar. România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta. Pentru consolidarea performanțelor recente, politicile fiscal-bugetare trebuie să fie sustenabile. Dezvoltarea reală, calitativă, se obține prin politici economice bine gândite, care depășesc interesele politice și rezolvă problemele profunde ale economiei noastre.”, spune Iohannis.

Şeful statului a mai arătat că „România are nevoie de o abordare echilibrată și responsabilă, una care să corecteze erorile trecutului, în favoarea unor beneficii sustenabile”.

„Nu ne mai putem permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt, fără să consolidăm bazele reale ale progresului economic: proprietatea privată și piața concurențială, acumularea de capital și stimularea investițiilor, inovarea și antreprenoriatul, libertatea economică și competitivitatea. Acestea sunt sursele prosperității generale, a creării de locuri de muncă productive și bine plătite”, consideră Iohannis.

„Ideile sunt cele care pot înălța sau, dimpotrivă, pot coborî lumea în care trăim, din punct de vedere social, politic și economic, cu precădere. Tocmai de aceea, mai ales în economia contemporană, supusă atâtor contradicții și erori, datoria de conștiință a economistului este de a privi lucrurile în profunzime și perspectivă, de a apăra ideile bune și de a lupta împotriva celor incorecte, care pot fi seducătoare pe termen scurt, în special ca emanație a dezideratelor politice, dar care pe termen lung generează nemulțumire, sărăcie și conflict.

Cred cu tărie că schimbarea profundă înseamnă educație, în mod necesar și prioritar, căci educația este ingredientul cu adevărat indispensabil pentru dezvoltarea oricărei societăți. Așa cum am spus și în alte rânduri, o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.

Prosperitatea, performanța economică, buna guvernare, democrația însăși, se bazează pe calitatea capitalului uman. România va deveni competitivă și prosperă pe măsură ce educația va evolua și ea în această direcție. Cu toții ne dorim ca noile generații să poată performa cât mai bine, iar eficiența să devină criteriu determinant, indiferent de domeniul de activitate, concurențial, privat sau public. În acest sens, apreciez că rolul universității este decisiv, esențial, nu doar în calitate de actor special, furnizor concurențial pe o piață a serviciilor educaționale, ci în calitate de adevărat model de etică, de responsabilitate, pentru promovarea ideilor sănătoase, indispensabile prosperității economice”, a ţinut să mai transmită preşedintele.