Klaus Iohannis cere reexaminarea unei legi privind formarea profesională, care modifică radical Legea educaţiei

„Unele dintre intervenţiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt (…) de natură să creeze probleme în aplicare şi să afecteze calitatea învăţământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament”, afirmă Iohannis, în cererea de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 96/2016.

Legea abrogă articole din Legea educaţiei referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului special şi a învăţământului special integrat, urmând ca formele învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Preşedinţia consideră că această soluţie legislativă poate deveni un „pas înapoi” în ceea ce priveşte integrarea acestor copii în sistemul educaţional de masă şi poate „perpetua dificultăţile lor în a accesa un învăţământ de calitate”.

Iohannis critică şi dispoziţiile care elimină posibilitatea Guvernului de a stabili prin HG numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi într-un program de studii acreditat, fiind stabilit direct că numărul de studenţi raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1.

„Această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituţională a universităţilor, putând afecta calitatea actului educaţional”, se arată în cerere.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

O altă modificare se referă la posibilitatea ca senatul universitar să poată înfiinţa duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente, iar Administraţia Prezidenţială atrage atenţia că instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei.

„Textul nu precizează nici condiţiile de acces la acest tip de programe şi nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului ţintă, şi anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare şi a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situaţii care să limiteze opţiunea de carieră a absolvenţilor acestor programe”, se arată în cererea de reexaminare.

Noua lege reglementează şi acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Se menţionează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenţii programelor corespunzătoare de studii. „Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul raţiunilor ce justifică nevoia de reglementare şi, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor”, se arată în cerere, precizându-se şi că noile reglementări sunt incomplete, întrucât stabilesc diplome speciale doar pentru anumite specializări.

Preşedintele Iohannis critică şi noile prevederi cu privire la şcolile doctorale. Noua lege instituie o opţiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de şcoală doctorală. Cu toate acestea, referinţele la aceste ultime două niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este însă clarificată ordinea în care cele trei tipuri de evaluări ar urma să fie parcurse de către iniţiatorii unor astfel de programe/structuri, modul în care ele se vor desfăşura sau distribuţia responsabilităţilor pentru organizarea acestor evaluări.

„IOSUD este o structură care se suprapune uneori cu cea a unei universităţi comprehensive, fiind constituită dintr-un număr variabil de şcoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD măreşte considerabil autonomia universităţilor, dar prezintă probleme în cazul universităţilor cu o diversitate ridicată a domeniilor în care funcţionează şcolile doctorale, întrucât scade nivelul de control al calităţii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare”, se arată în cerere.

Un articol al noii legi precizează că, în privinţa calitatăţii de conducător de doctorat, ea este acordată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

„Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru acordarea calităţii de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare şi vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta raţiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN şi nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege textul ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism şi experienţă, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN”, se arată în cerere.

Iohannis critică şi faptul că este eliminată o prevedere prin care Ministerul Educaţiei trebuia să se consulte şi cu partenerii sociali în elaborarea deciziilor.

„Federaţiile sindicale, federaţiile studenţeşti şi asociaţiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice. În opinia noastră, consultarea acestor subiecţi este esenţială pentru asigurarea unei bune guvernări a sistemului educaţional şi a calităţii acestuia. Subliniem că această consultare este în acord cu practica comună la nivel internaţional, precum şi cu principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare prevăzut de Legea nr. 1/2011”, se mai arată în cererea de reexaminare.

Un alt articol din lege elimină prevederile referitoare la condiţia pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, şi anume, aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări. „Este nevoie de menţinerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaţilor în vederea resusţinerii examenului de definitivat”, se arată în cerere.

Iohannis critică şi decizia de a elimina rolul Autorităţii Naţionale pentru Calificări din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formării profesionale în ceea ce priveşte stabilirea standardelor şi a metodologiei privind formarea profesională a adulţilor.

Din Legea educaţiei se abrogă şi prevederile care se referă la atribuţiile ARACIS atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. „Opinăm că Agenţia are nevoie de un grad mai mare de autonomie în organizarea procesului de asigurare externă a calităţii, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea soluţiei de abrogare prevăzute la  art. I pct. 23”, se arată în cerere.