Premierul Victor Ponta a fost trimis, joi, în judecată de DNA în dosarul Turceni-Rovinari. La scurt timp, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Cotroceni, că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma situaţiei lui Victor Ponta şi că premeirul ar trebui să îşi dea demisia.

„În fine, în timpul CSAT-ului pe media a apărut o ştire pe care vreau să o comentez doar foarte pe scurt. Mă refer la trimiterea în judecată a Primului-ministru în dosarul în care este acuzat de anumite fapte penale.

Situaţia, după părerea mea, este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, este din ce în ce mai problematică pentru guvern şi din ce în ce mai problematică pentru PSD. Dar, trebuie să recunoaştem că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma acestei chestiuni. Sper să se analizeze situaţia cu toată răspunderea şi cei care pot veni cu soluţii, să vină cu soluţii. Părerea mea nu s-a schimbat, soluţia ar fi cu siguranţă, cea mai simplă soluţie ar fi, cu siguranţă, cea pe care am propus-o şi în iunie”, a precizat Klaus Iohannis, referindu-se la solicitarea pe care a făcut-o în iunie privind demisia premierului.

CITEŞTE ŞI Victor Ponta şi Dan Şova, trimişi în judecată în dosarul Turceni-Rovinari

Președintele Klaus Iohannis era aşteptat să facă declaraţii de presă la ora 13,25, după şedinţa CSAT, dar acestea au fost amânate  „din respect” pentru ceremonia de înmormântare a lui Corneliu Vadim Tudor, conform unor surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale, citate de Agerpres.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, joi, la Palatul Cotroceni. Şedinţa a durat mai bine de două ore, printre temele aflate pe agenda reuniunii numărându-se criza imigranţilor şi planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

DECLARAŢIA ŞEFULUI STATULUI:

„Ședința CSAT s-a încheiat acum câteva minute și, cu această ocazie, doresc să fac o scurtă declarație, să vin cu câteva informații și cu câteva precizări.

Pe ordinea de zi a şedinţei au fost multe puncte, dar ele s-au axat în principal pe patru mari teme. Prima temă este modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

Au fost aprobate o serie de documente care s-au întocmit pentru a putea aplica această strategie, printre care planul de implementare, Carta Albă a Apărării, strategia care se referă la ordinea publică şi alte documente care ţin de acelaşi complex.

A doua temă a fost Orientul Mijlociu, situaţia complicată din Orientul Mijlociu, evoluţiile din Siria, dar şi din Iran. Mai multe materiale au fost prezentate în acest complex, pentru a permite o informare corectă a membrilor CSAT. Au fost, de asemenea, pe ordinea de zi materiale legate de prezenţa românească în cadrul NATO şi aici toată lumea a fost evident de acord să participăm aşa cum se cuvine la forţele de intervenţie NATO, respectiv la diferitele acţiuni care se fac în acest context.

Un punct puţin mai aparte s-a referit la participarea României la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU, şi aici toată lumea a fost de acord că va trebui să avem o contribuţie mai mare decât este cea pe care o avem acum. Această chestiune va mai fi detaliată.

În fine, sigur, tematica cea mai aşteptată, cea a migraţiei. Am avut informări foarte bune în acest sens. S-a discutat modul în care România se va prezenta la Consiliul JAI extraordinar de săptămâna viitoare, s-a explicat membrilor CSAT care este poziţia României. În speţă, Ministrul de Interne va avea un mandat foarte asemănător cu cel de la ultima şedinţă JAI, şi anume că România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei. Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI.

Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă, după cum aţi putut observa probabil, urmărind ştirile, Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri.

Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi.

În fine, în timpul CSAT-ului pe media a apărut o ştire pe care vreau să o comentez doar foarte pe scurt. Mă refer la trimiterea în judecată a Primului-ministru în dosarul în care este acuzat de anumite fapte penale.

Situaţia, după părerea mea, este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, este din ce în ce mai problematică pentru guvern şi din ce în ce mai problematică pentru PSD. Dar, trebuie să recunoaştem că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma acestei chestiuni. Sper să se analizeze situaţia cu toată răspunderea şi cei care pot veni cu soluţii, să vină cu soluţii. Părerea mea nu s-a schimbat, soluţia ar fi cu siguranţă, cea mai simplă soluţie ar fi, cu siguranţă, cea pe care am propus-o şi în iunie”

CITEŞTE ŞI Criza imigranţilor, pe agenda CSAT. Iohannis: Vom decide paşii pe care România trebuie să-i facă