Klaus Iohannis, despre drepturile omului: ”Element cheie al construcţiei unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate”

Klaus Iohannis, despre drepturile omului. Cu această ocazie, șeful statului a afirmat că drepturile omului şi demnitatea umană reprezintă elemente cheie pentru construcţia unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate.

Citește și Klaus Iohannis le dă peste nas austriecilor: ”România a arătat că îndeplineşte pe deplin criteriile pentru integrarea în Spaţiul Schengen”

Klaus Iohannis, despre drepturile omului

„Drepturile omului şi demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru un angajament real şi de substanţă al cetăţenilor la construcţia unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate, capabile să reziste în faţa resuscitării naţionalismelor revizioniste”, a declarat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a subliniat că pentru România, persoanele care aparțin minorităţilor naţionale reprezintă nu doar un bogat patrimoniu cultural şi uman, ci şi o reală valoare adăugată pentru întreaga societate.

Alte articole

Decizie surprinzătoare a ANAF în dosarul Iohannis. Statul cere mutarea procesului de un milion de euro de la Sibiu

Cât costă limuzina folosită de Iohannis în perioada în care a fost primar al Sibiului. Maşina va fi scoasă la licitaţie, iar autorităţile locale spun că „se vinde o poveste”

„Istoria are în acelaşi timp o funcţie pedagogică şi una morală. Cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor şi a culturii grupurilor etnice care trăiesc printre şi alături de noi este primul pas spre înţelegerea şi respectul pentru identitatea celorlalţi, iar prin acestea spre o convieţuire armonioasă. Poporul român are o tradiţie îndelungată de convieţuire în toleranţă şi armonie cu toate minorităţile naţionale, aspect pe care pot să-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minorităţi”, a adăugat președintele României.

Liderul de la Cotroceni a ținut să precizeze că România a dezvoltat în ultimii ani un sistem echilibrat de instrumente legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze intoleranţa.

„Pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este de importanţă deosebită. Minorităţile au contribuit la diversitatea culturală şi la modernizarea României, şi astfel şi la integrarea în europeană şi euroatlantică. Germanii din România, precum saşii transilvăneni, şvabii bănăţeni şi sătmăreni, ţipţerii sau germanii bucovineni, reprezintă o punte importantă între ţările noastre”, a mai spus președintele.

Mai mult, el a transmis că în contextul internaţional actual, buna înţelegere interetnică, interculturalitatea şi solidaritatea sunt mai importante decât oricând.

„Societatea românească este astăzi modernă şi democrată şi promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranţa şi unitatea. Susţinerea şi empatia pe care o manifestat-o românii faţă de vecinii noştri greu încercaţi de război completează imaginea unei societăţi care şi-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european şi care promovează aceste valori şi în ţările din vecinătatea estică a Uniunii”, a precizat Iohannis.

De asemenea, preşedintele Românei a readus în discuție tema războiului din Ucraina și a subliniat că Rusia a comis sistematic încălcări masive şi grave ale drepturilor omului şi crime de război, despre care a spus că trebuie să fie pedepsite.

„În anul 2017, la Berlin, când comemoram victimele refugiului şi expulzării, spuneam în discursul meu că aş dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenţi astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanşată la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive şi grave ale drepturilor omului şi crime de război, care trebuie să fie pedepsite”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a tras un semnal de alarmă că asistăm la strămutarea forţată a mii de copii ucraineni în Rusia și a pledat pentru stoparea practicilor de transfer forţat ilegal şi deportare pe care le desfăşoară în prezent Federaţia Rusă împotriva populaţiei ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile şi casele lor.

Totodată,  şi-a exprimat îngrijorarea pentru reapariţia unor manifestări sau atitudini rasiste, antisemite sau xenofobe” şi a pledat pentru acţiuni care să împiedice amplificarea acestora.

„România şi românii au fost alături de Ucraina şi de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Aşa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consistent şi multidimensional vecinilor noştri ucraineni greu încercaţi de acest război nedrept. Acţionăm pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar şi prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional. Susţinem tragerea la răspundere a reprezentanţilor puterii ocupante care au comis crime internaţionale în teritoriile invadate. Am mobilizat resurse instituţionale şi financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut frontierele ţării noastre. În prezent, avem aproape 100.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22.000 de copii. România a fost şi este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiaţii ucraineni, punând la dispoziţie resurse şi servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistenţă medicală, la educaţie, la piaţa muncii şi la transportul public”, a afirmat preşedintele țării noastre.

La final, liderul de la Cotroceni a ținut să precizeze că hotărârea de a recunoaşte şi combate pericolele care ameninţă democraţia şi pacea trebuie insuflate și generațiilor tinere.

„Pentru societăţile noastre şi mai ales pentru tinerele generaţii, rememorarea ororilor trecutului este de importanţă extraordinară. Rememorarea înseamnă şi că avem capacitatea să învăţăm din trecut. Numai aşa putem să privim cu speranţă la un viitor paşnic al Europei. Vă mulţumesc încă o dată pentru acordarea Premiului Franz Werfel pentru anul 2023 şi vă asigur că voi continua să fiu un promotor al drepturilor omului!”, a mai spus Klaus Iohannis.

Citește și Regele Charles i-a solicitat președintelui Iohannis să-i faciliteze întâlnirea cu directorul SRI, Eduard Hellvig. „Vreau să-l întâlnesc și să-i strâng mâna”