Klaus Iohannis, după ședința cu miniștrii Guvernului Cîțu: Vom aloca 4,5 miliarde pentru autostrăzi și 3 miliarde la Sănătate

Președintele României, Klaus Iohannis, susține miercuri, 17 martie 2021, ora 17:10, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă, anunţă Administraţia Prezidenţială. 

17 mart. 2021, 17:17
Klaus Iohannis, după ședința cu miniștrii Guvernului Cîțu: Vom aloca 4,5 miliarde pentru autostrăzi și 3 miliarde la Sănătate

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor din coaliţia de guvernare despre stadiul elaborării Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare, au precizat surse politice citate de Ştiripesurse.

Întrevederea informală dintre Klaus Iohannis şi liderii coaliţiei de guvernare a început după şedinţa Executivului, programată să aibă loc la ora 13.

Ludovic Orban, preşedintele PNL, a prezentat stadiul elaborării PNRR, luni, în cadrul şedinţei de conducere a partidului.

„Obiectivul principal este de a utiliza cât mai eficient cele 30 de miliarde de euro de care beneficiază România pentru investiţii şi reforme în domeniul infrastructurii, educaţiei, sănătăţii, mediului, digitalizării, care este o componentă foarte importantă a PNRR, de asemenea în domeniul managementului apelor, sistemului de irigaţii, energiei verzi. Negocierile vor continua şi suntem optimişti că, în termenul stabilit la nivel european, România va pune pe masa Comisiei un PNRR care să ajute România în efortul de relansare cât mai rapidă a economiei şi de creştere a calităţii vieţii pentru cetăţenii români”, a spus Orban, la Palatul Parlamentului.

Declarații live Iohannis:

-Bună ziua! Am convenit astăzi, în cadrul şedinţei cu liderii coaliţiei de guvernământ, cu prim-ministrul şi cu ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care urmează să fie supus aprobării Executivului şi, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere.

-Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest Plan reprezintă o şansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar şi societăţii româneşti o rezistenţă sporită în cazul unor viitoare crize.

-Totodată, este important să înţelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâţia ani, reforme care vor îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea şi modernizarea activităţii în sănătate, în economie, în educaţie şi în administraţie.

-Vom pune un accent major pe îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, prin dezvoltarea reţelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale şi urbane vulnerabile şi dotarea acestora cu aparatură, cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizare a pacienţilor cronici. Dorim să alocăm pentru acest obiectiv 3 miliarde de euro.

-De asemenea, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ne va permite să finanţăm în continuare dezvoltarea reţelei de autostrăzi în paralel cu promovarea unui transport cât mai puţin poluant. Ne propunem să alocăm pentru acest domeniu 4,5 miliarde de euro.

-PNRR este o oportunitate extraordinară şi pentru sistemul de educaţie din România. Programul România Educată va beneficia de o finanţare substanţială, de circa 4 miliarde de euro.

-Vom avea astfel şcoli sigure, curate, cu dotări moderne şi laboratoare, dar vom investi şi într-o reţea de şcoli verzi, eficiente energetic şi adaptate provocărilor climatice.

-Totodată, vom investi în dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie, dar şi în pregătirea specialiştilor în meseriile viitorului prin investiţii în învăţământul dual. Şcolile din comunităţile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin şi servicii suplimentare, pentru că educaţia din România nu îşi mai permite să piardă niciun copil.

-Digitalizarea va fi o parte importantă în Educaţie, iar accentul se va pune pe două componente: formarea competenţelor digitale şi asigurarea resurselor educaţionale digitale.

-Elevii, studenţii şi cadrele didactice trebuie să fie pregătiţi şi sprijiniţi să acceseze aceste instrumente digitale. Ne propunem să investim în acest demers 780 de milioane de euro.

-Europa se dezvoltă prin tranziţie verde şi digitalizare, iar România va investi substanţial, la rândul ei, în ceea ce înseamnă viitorul sustenabil.

-În asigurarea tranziţiei verzi, vreau să menţionez doar câteva exemple de proiecte pe care le vom finanţa prin PNRR: 1,3 miliarde de euro alocate pentru diversificarea şi multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei şi irigaţii, respectiv 5 miliarde de euro pentru promovarea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii feroviare.

-Digitalizarea pe care ne-o dorim înseamnă de fapt mult mai puţină birocraţie pentru cetăţeni şi un acces mult mai facil la serviciile publice. Vom investi astfel în servicii digitale destinate cetăţeanului.

-Investiţiile pe care le vom face, totodată, în îmbunătăţirea mediului urban vor permite locuitorilor să se bucure de aer mai curat, spaţii verzi şi spaţii regenerate. În acelaşi timp, se vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor şi consolidarea clădirilor la cutremur, ceea ce va însemna o îmbunătăţire a condiţiilor de trai. În plus, vor fi făcute investiţii care vor permite accesul la apă potabilă şi canalizare.

-Investiţiile propuse prin acest Plan vor duce la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru cei afectaţi de pandemie, la noi oportunităţi de afaceri, consolidarea antreprenoriatului şi creşterea competitivităţii în economia noastră.

-Fac un apel la autorităţile publice şi partenerii economici şi sociali implicaţi în fundamentarea şi implementarea acestui plan să susţină acest efort integrat, la nivel administrativ, instituţional sau privat.

-Un al doilea subiect la care o să mă refer pe scurt este situaţia epidemiologică actuală. Ne confruntăm din nou, din păcate, cu o etapă de creştere, vizibilă în numărul de infectări raportate zilnic şi în presiunea din ce în ce mai mare pe secţiile de terapie intensivă.

-Acest nou val poate fi chiar ultimul, având în vedere că procesul de vaccinare este în plină desfăşurare, iar numărul persoanelor vaccinate creşte de la o zi la alta.

-Situaţia este încă sub control, dar lucrurile pot evolua rapid în sens negativ. Este nevoie de responsabilitate şi de un nou efort naţional acum.

-Şansa de a scăpa de pandemie este cu fiecare zi mai aproape şi nu putem renunţa la prudenţă chiar acum.

-Singurele metode care au fost dovedite ştiinţific că pot stopa pandemia sunt măsurile restrictive şi imunizarea unui număr semnificativ din populaţie.

-Trebuie să luăm decizii informate, care au la bază recomandările specialiştilor şi, până în acest moment, nu există motive care să ne determine să nu folosim toate vaccinurile aprobate la nivel european.

-Până când vom atinge imunitate de grup prin vaccinare, va trebui să luăm măsuri punctuale, măsuri aplicate acolo unde situaţia epidemiologică o impune, pentru a slăbi presiunea de pe spitale.

-Dragi români, haideţi să rămânem vigilenţi şi prudenţi, iar în felul acesta să îi ajutăm, de fapt, pe cei dragi! Vă mulţumesc şi vă doresc tuturor multă sănătate!