În anii '90, Klaus Iohannis era profesor de fizică la Liceul Brukenthal, din Sibiu. Politicianul a povestit, în volumul autobiografic „Pas cu pas”, apărut la Curtea Veche Publishing, cum mergea alături de elevi în excursii prin țară, dar și cum singura ieșire în străinătate s-a lăsat cu peripeții. „Excursia a fost organizată împreună cu niște prieteni din Austria, care ne-au plătit șederea la o pensiune. Atunci a venit și Carmen (soția sa - n.r.), cu o parte dintre elevii ei. Am mers cu toții cu trenul și, la întoarcere, ne-am suit în trenul Wienner Waltzer, care mergea până la Sibiu. Ajunși în Budapesta, am observat că trenul intră în gară și se oprește. Și stă. Îl întreb pe conductor care este problema, iar el îmi spune: «Gata». Am întrebat șocați: «Cum gata? Noi avem bilet până la Sibiu, cu acest tren». El zice: «A, nu! Garnitura asta vine până aici, iar de aici merge o altă garnitură. „Eu întreb: Bun, și unde este?». Iar el, impasibil: „Păi, aia a plecat de două ore!”.
Mulți dintre colegii și prietenii președintelui, dar și familia sa au plecat din țară imediat după Revoluție. Părinții și sora lui locuiesc la Wurzburg. „Personal mi-am pus întrebarea dacă să plec sau nu în Germania cel puțin de două ori: în liceu, când foarte mulți dintre colegii mei și-au pus aceeași întrebare. Atunci, răspunsul meu a fost că nu, nu vreau să plec. Pur și simplu nu am văzut niciun motiv pentru care să plec. A doua oară mi-am pus întrebarea după Revoluție, când majoritatea sașilor au și plecat, nu doar că și-au dorit. Chiar au plecat. N-am vrut nici atunci să plec. Decizia mea a fost, de fiecare dată, să rămân aici, chiar dacă părinții și sora mea plecaseră”, a explicat Iohannis, potrivit evz.ro.
facebook
twitter
