Klaus Iohannis, declaraţii de presă după demisia lui Victor Ponta

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală și de Est a adoptat o declarație comună care stipulează cinci direcții de acțiune, printre care se numără și faptul că o decizie de reangajare a dialogului cu Federația Rusă va fi fundamentată pe înțelegerea comună a respectării dreptului internațional.

„Sunt foarte mulțumit de discuțiile avute astăzi și consider că obiectivul nostru comun a fost atins. În acest sens am adoptat și o declarație comună care evidențiază preocupările, angajamentele și soluțiile conturate în timpul reuniunii. Prin adoptarea acestui document transmitem un mesaj puternic de unitate și recunoaștere a nevoii de coerență în acțiunile noastre externe. Este, în același timp, vorba de contribuția noastră în pregătirea summitului NATO de la Varșovia de anul viitor și suntem deschiși și către alte state aliate care doresc să se asocieze demersului nostru„, a spus Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a precizat că sunt cinci direcții de acțiune evaluate ca fiind prioritate în acest document — întărirea solidarității și indivizibilității securității aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice și susținerea unei prezențe sporite a SUA în Europa atât militar, cât și politic și economic, întărirea NATO și continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est și din sud, arătând că în acest caz un rol deosebit îl va avea și intensificarea relației cu partenerii din vecinătatea strategică, consolidarea securității spațiului de la Marea Neagră la Marea Baltică, necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO și UE, asigurarea că o decizie de reangajare a dialogului cu Federația Rusă va fi fundamentată pe înțelegerea comună a respectării dreptului internațional.

Șeful statului a arătat că scopul reuniunii de la București a fost acela de „a exprima cu o singură voce viziunea țărilor participante în legătură cu provocările de securitate pe care Alianța Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât și din sud”.

Alte articole

Dezastru pentru familia Iohannis, datoria urcă la 2 milioane de euro. ANAF a câştigat încă o jumătate de imobil de la fostul preşedinte

Victor Ponta acuză PSD că nu are curaj să iasă de la guvernare: „Parcă sunt corul robilor din Nabucco, ei plâng tot timpul. Păi eliberați-vă, rupeți lanțurile”

„Deși suntem natural mai sensibili la amenințările de securitate care vin din est, cu toții am dorit să subliniem solidaritatea cu aliații a căror primă grijă o reprezintă provocările de la granița sudică. Cu toții ne confruntăm cu aceleași riscuri și amenințări. Pentru a fi eficienți răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate. (…) Această reuniune reprezintă partea contribuției noastre la securitatea întregii alianțe. Vorbind ca unul suntem de ajutor pentru toți„, a mai declarat Iohannis.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă.

CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu: Victor Ponta a făcut ce trebuia. Tot Guvernul se schimbă

Preşedintele Klaus Iohannis are, potrivit legilor şi Constituţiei, atribuţia de a desemna un prim-ministru interimar după demisia premierului Victor Ponta, care va asigura funcţionarea Guvernului până în momentul formării noului Guvern.

Potrivit articolului 110 al Constituţiei, Guvernul al cărui mandat a încetat prim demisia prim-ministrului „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Aceasta prevedere este completată prin Legea 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Astfel, în cazul unei demisii a premierului, potrivit articolului 9 „preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern”. În aceste condiţii, atribuţiile prim-ministrului interimar vor fi restrânse.

Ultima astfel de situaţie s-a înregistrat în 6 februarie 2012, în urma demisiei prim-ministrului Emil Boc. La acea vreme, preşedintele Traian Băsescu l-a numit premier interimar pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Ulterior, a fost format Cabinetul condus de Mihai Răzva Ungureanu care a fost demis, la scurt timp, prin moţiune de cenzură.