Klaus Iohannis, în vizită la Chişinău săptămâna viitoare

În cadrul vizitei în Republica Moldova, președintele Klaus Iohannis va avea întrevederi cu președintele moldovean, Nicolae Timofti, președintele Parlamentului, Andrian Candu și prim-ministrul Chiril Gaburici.

În plus, şeful statului român are programate întâlniri cu liderii unor partide parlamentare și va efectua o vizită la Universitatea de stat, unde le va vorbi studenților moldoveni.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, despre cum lucrează cu Guvernul Ponta: Nu există colaborare politică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că guvernul de la Chişinău reprezintă o soluţie de compromis. Totodată, Klaus Iohannis a precizat că România nu trebuie să dicteze Republicii Moldova ce are de făcut, ci doar să exprime o opţiune.

Alte articole

Cât a plătit un client pentru o cursă Uber din București până la Bran: „Bravo, ai ramas cu 2 covrigi”

Pensionarea anticipată poate accelera declinul cognitiv. Avertismentul cercetătorilor pentru cei care ies mai devreme la pensie

„Am spus-o şi rămân la părerea mea: varianta pe care am văzut-o noi cea mai bună ar fi fost ca partidele proeuropene care au fost votate de o majoritate să formeze acest guven. Nu a fost şi s-a ajuns la această soluţie de compromis”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a adăugat că în cadrul vizitei pe care o va face la Chişinău îşi va exprima speranţa că „acest nou guvern (n.r. guvernul Gaburici) cu un prim-ministru tânăr, antreprenor, va duce Moldova mai departe, în direcţia vest”.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, vizită-surpriză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Aici se lucrează MULT ŞI BINE

Republica Moldova are un nou Guvern, după ce programul şi Cabinetul prezentate miercuri de noul premier Chiril Gaburici au primit votul a 60 de deputaţi, în contextul în care avea nevoie de votul majorităţii simple de 51 de voturi din partea celor 100 de parlamentari moldoveni.

Vizita președintelui român în Moldova urma să aibă loc iniţial pe 22 şi 23 ianuarie, însă vizita a fost amânată fiind invocat drept motiv „instabilitatea politică din Republica Moldova”.