Klaus Iohannis, la Ruse: Statul de drept nu este o simplă formalitate, ci o stare de spirit

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Ruse, că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci o stare de spirit, care are la bază recunoaşterea drepturilor cetăţenilor, instituţii puternice şi un grad zero de toleranţă la corupţie.

RomaniaTV.net
04 mai 2018, 13:45
Klaus Iohannis, la Ruse: Statul de drept nu este o simplă formalitate, ci o stare de spirit

„Cred cu tărie în democraţie şi în statul de drept. Este foarte important, pentru fiecare dintre noi, să înţelegem că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci este o stare de spirit. El constă în justiţia bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a valorii supreme a drepturilor omului, a instituţiilor puternice şi a toleranţei zero faţă de corupţie. Istoria construcţiei UE ne-a arătat în mod repetat că forţa noastră stă în unitate, solidaritate, coeziune şi într-o viziune a viitorului ambiţioasă şi inovatoare. Aceste principii şi valori călăuzitoare stau la baza proiectului european. UE rămâne un proiect indispensabil pentru noi toţi. România crede că ele trebuie să rămână baza dezvoltării sale viitoare, în beneficiul nostru comun”, a afirmat Klaus Iohannis la conferinţa „Dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării şi interconectarea între regiuni” de la Ruse, Republica Bulgaria, potrivit Mediafax.

„Sunt ferm convins că valorile reprezintă baza pentru arhitectura europeană. Ştiu că valorile pot fi supuse astăzi la numeroase provocări. De aceea, perspectiva tinerei generaţii într-o Europă bazată pe valori este crucială pentru viitorul pe care îl construim împreună. Totuşi, ceea ce este important în contextul actual este cum să folosim şi cum să implementăm aceste valori. Convingerea mea este că ele ar trebui să fie un ghid pentru conduita fiecăruia dintre noi, un ghid autentic pentru toţi cetăţenii”, a mai spus preşedintele României.

Şeful statului a explicat că a discutat despre preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, la reuniunea informală cu omologul său din Bulgaria, Rumen Radev, şi cel din Austria, Alexander Van der Bellen.

„Am discutat despre nevoia de a conlucra pentru a asigura continuitatea actualei preşedinţii bulgare a Consiliului Uniunii Europene cu cele care urmează, a Austriei şi a României, pentru a promova un puternic mesaj de susţinere pentru o Uniune bazată pe unitate, convergenţă, solidaritate, tratament egal al statelor membre. O astfel de declaraţie ar trebui susţinută la Sibiu, anul viitor. Discuţiile ne vor ajuta să punem bazele strategia 2019-2024”, a completat Klaus Iohannis.

Preşedintele României a adus în discuţie şi calea ferată Giurgiu-Ruse şi despre folosirea zonei Dunării, atât turistic cât şi pentru dezvoltarea economică.

„Numărul estimativ al ambarcaţiunilor pe Dunăre ar trebui să fie comparabil cu cel de pe Rin. Suntem departe de asta, deci avem mult de lucru. Acesta este un scop concret în termeni de convergenţă. Transparenţa decizională, bună încredere de întărire a sistemului judiciar sunt piese esenţiale pentru a garanta valorile europene, dar şi pentru dezvoltare economică, încrederea investitorilor. Cred că trebuie revizuită strategia pentru ca aceasta să devină mai vizibilă cetăţenilor”, a explicat preşedintele.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, vineri, la reuniunea informală la nivel de şef de stat Bulgaria-Austria-România, care are loc la Ruse. Întâlnirea întruneşte preşedinţii clor trei ţări care vor deţine succesiv Preşedinţia Consiliului UE în acest an şi în primul semestru al anului viitor. Iohannis va participa, alături de omologii bulgar şi austriac, la Conferinţa cu tema „Dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării şi interconectarea între regiuni” organizată la Universitatea Angel Kanchev din Ruse, Republica Bulgaria, conform Administraţiei Prezidenţiale. De asemenea, cu ocazia reuniunii informale de la Ruse, şeful statului român va avea întâlniri bilaterale cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, şi cu preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, în care vor fi abordate aspecte care ţin de agenda bilaterală, europeană şi regională de interes comun.