Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării.

„Admite recursul declarat de recurentele – pârâte Administraţia Prezidenţială în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, împotriva sentinţei nr. 16 din data de 31 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând admite excepţia inadmisibilităţii şi respinge cererea de suspendare a decretului nr. 1331/28.12.2018 ca inadmisibilă. Definitivă”, se arată în decizia Instanţei supreme.

Alte Articole

Victor Ponta, către Dacian Cioloş: „Ai nevoie de aprobarea ...

Orban: Am depus 70 de CV-uri, am fost la 29 de interviuri şi ...

Premierul Orban: „CCR efectiv a funcţionat ca a treia ...

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea. Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major, are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Gabriel Leș pentru Digi24.ro. Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ICCJ, este ultima cale de atac”. 

MApN a deschis un al doilea proces la Curtea de Apel Bucureşti împotriva lui Iohannis, în care solicită anularea decretului respectiv, însă instanţa a dat dreptate preşedintelui.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele sublinia că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, susţinea atunci preşedintele.