Klaus Iohannis participă la Summitul Parteneriatului Estic şi la reuniunea Consiliului European

Klaus Iohannis va fi prezent la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic care va fi prezidat de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel. De asemenea, vor participa şefii de stat şi de Guvern ai statelor membre UE, liderii celor cinci state partenere – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, respectiv preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell.

În cadrul summitului urmează să fie adoptată o Declaraţie comună care va stabili viziunea strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului Estic, a informat Administraţia Prezidenţială.

Citeşte şi: Noul document necesar la intrarea în România, începând din 20 decembrie. Cum poate fi obţinut formularul digital PLF

Pandemia, preţurile la energie şi criza din Ucraina, principalele teme discutate de Klaus Iohannis cu liderii europeni

Principalele subiecte incluse pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situaţiilor de criză şi rezilienţa la acestea, preţurile la energie, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migraţiei, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe situaţia de la frontierele UE cu Ucraina şi Belarus şi pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană din februarie 2022.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Luni, preşedintele Klaus Iohannis a participat la o întâlnire în format videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu prim-miniştrii Sloveniei, Janez Jansa, Estoniei, Kaja Kallas, şi Letoniei, Krisjanis Karins, în pregătirea celor două reuniuni, potrivit Agerpres.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazată pe date ştiinţifice, inclusiv în ceea ce priveşte noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Şeful statului a evidenţiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor şi accesul rapid al statelor membre la acestea.

Referitor la creşterea semnificativă a preţurilor la energie din ultima perioadă, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituţiilor europene şi s-a pronunţat pentru o analiză atentă a funcţionării pieţei interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia. Şeful statului a reamintit şi necesitatea găsirii de soluţii pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi a evidenţiat importanţa corelării acestei discuţii cu obiectivele UE în materie de schimbări climatice.

„Preşedintele României a reiterat susţinerea ţării noastre pentru energia nucleară şi gazul natural, ca opţiuni pentru o tranziţie energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene”, a arătat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a accentuat, referitor la securitate şi apărare, ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice. În context, preşedintele Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 şi a evidenţiat importanţa coordonării şi a unităţii atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO faţă de acţiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.

În cadrul discuţiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiţie ridicat prin Declaraţia comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conţină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a PaE.

Totodată, şeful statului a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă şi un angajament european puternic.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă a făcut anunţul! Pensiile şi alocaţiile cresc din 2022