Klaus Iohannis, după şedinţa fulger CSAT: Guvernul Orban nu doreşte să taie pensii şi salarii

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit miercuri, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, pe ordinea de zi a şedinţei figurând propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pe acest an, avizarea numirii noului şef al Statului Major al Apărării, precum şi obiectivele României la reuniunea NATO care va avea loc în decembrie la Londra.

27 nov. 2019, 04:21
Klaus Iohannis, după şedinţa fulger CSAT: Guvernul Orban nu doreşte să taie pensii şi salarii

Principalele declaraţii ale preşedintelui Iohannis, după şedinţa CSAT

Cred ca pot sa spun ca temele care inainte pareau complicate cu fostul guvern, acum există vointa pentru colaborare loiala. Am dezbatut mai multe teme in CSAT.

Primul subiect a fost legat de şedinta NATO, care va avea loc marti şi miercuri la Londra. Am discutat şi stabilit obiectivele noastre pentru acea şedinţa NATO. Este un summit cu tenta festiva, dar noi vom sublinia 2 lucruri care ne privesc direct. Vom sublinia importanta regiunii Marii Negre. Romania este in continuare hotarata sa aloce 2% din PIB pentru aparare.

Am avut pe ordinea de zi o tema importanta. Am aprobat contingentul fortelor armate care vor participa in afara Romaniei. Peste 2.100 de militari si civili vor participa la misiunile din 2020, o crestere cu peste 200 de oameni care vor participa in plus. Peste 800 dintre ei vor participa la misiunea din Afganistan.  Se vede ca Romania isi ia foarte in serios misiunea de a oferi securitate. De a exporta securitate. Militarii nostri sunt foarte apreciati unde participa. Cea mai noua misiune unde participam este cea din Mali.

Am discutat achizitiile pentru armata. Avem in plan achiziţia a inca 5 avioane F 16. O tema foarte importanta a fost avizarea noului sef al Armatei in persoana generalului locotenent Petrescu, un militar eminent, respectat, pentru pozitia de sef al Armatei Romane.

Klaus Iohannis a răspuns la căteva întrebări ale jurnaliştilor şi a subliniat că va continua să se întâlnească cu miniştrii cabinetului Orban.

De asemenea, Klaus Iohannis a confirmat că a chemat-o pe mama Luizei Melencu la Palatul Cotroceni vineri.

Despre legea pensiilor. Klaus Iohannis a subliniat că legile in Romania sunt obligatorii. Voi insista ca noul guvern sa respete ad literam toata legislatia in vigoare. Din discutii nu exista nicio intentie la guvern pentru a micşora pensiile. Guvernul nu doreste sa taie pensii si salarii. Executivul Orban vrea sa respecte legislatia care prevede mariri la pensii si salarii.

Îimi doresc ca primarii sa fie alesi in 2 tururi. Exista mai multe initiative care sunt discutate. PNL doreste alegerea primarilor in 2 tururi. De asemenea, îmi doresc o noua majoritate in Parlament formată din partide democratice care inteleg nevoile romanilor si rezolva probleme romanilor.

Declaraţia integrală a preşedintelui, conform Administraţiei Prezidenţiale

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara!

Am condus astăzi ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, o ședință în care am avut teme importante, dar de remarcat totuși că a fost prima ședință în noua formulă guvernamentală și cred că pot să spun de pe-acum deja că teme care înainte păreau complicate și greu abordabile, cu fostul guvern PSD eșuat, acum abordarea guvernamentală s-a schimbat fundamental și există o voință reală de ceea ce se numește colaborare loială, în termeni constituționali, lucru care este demn de menționat.

În ședința Consiliului am dezbătut mai multe teme, dintre care voi menționa câteva și ulterior, sigur, dacă doriți, o să intrăm în detalii.

Primul subiect a fost legat de ședința NATO care va avea loc săptămâna viitoare, marți și miercuri, la Londra, și unde voi participa și voi reprezenta România. Am discutat și stabilit obiectivele noastre, ale României, pentru acea ședință NATO. Este bine de știut că este o întrunire, un Summit mai degrabă cu tentă festivă decât cu tentă de ședință de lucru, dar evident că vom discuta teme grele.

Noi vom sublinia două lucruri care ne privesc direct și care sunt importante pentru noi. În primul rând, vom reitera importanța Regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru Flancul Estic și evident pentru România. O a doua temă pe care o voi menționa în mod expres este faptul că România este în continuare hotărâtă să aloce 2% din PIB pentru Apărare, lucru pe care l-am făcut și în acest an care se încheie acum. În rest, eu sunt un adept al alianței NATO puternice și voi reitera importanța unei abordări care duce la o alianță puternică și unită.

Am avut pe ordinea de zi o temă importantă, care se reia în fiecare an, și anume am aprobat forțele armate care vor participa la misiuni în afara României. Sunt forțele Armatei, care în acest an au fost aprobate pentru anul 2020 în număr de peste 2.100 de militari și civili. Este o creștere destul de mare, o creștere cu peste 200 de oameni care vor participa în plus anul viitor față de anul în curs, din care este important de menționat că peste 800 dintre ei vor participa la misiunea din Afganistan în continuare. Din partea Ministerului Afacerilor Interne am aprobat peste 790 de militari și polițiști care vor participa la diferite misiuni unde suntem parte, în afara României.

 Se vede din acest număr impresionant, Armată plus Interne, că România își ia foarte în serios misiunea de a oferi securitate, de a exporta securitate în zone unde acest deziderat încă nu este atins. Suntem parte în multe misiuni, iar militarii noștri sunt foarte apreciați peste tot unde participă. Vă reamintesc, cea mai nouă misiune la care participăm, cea din Mali, este o misiune destul de mare, unde participă peste 100 de oameni, cu elicoptere, și așa mai departe, o misiune foarte apreciată de partenerii noștri din zonă.

O chestiune importantă am discutat astăzi în ce privește achizițiile pentru Armată – este vorba de a achiziționa încă cinci avioane F-16. În CSAT a venit Guvernul cu un proiect de lege care a fost avizat favorabil. Vă reamintesc, pentru achiziții mai mari de 100 de milioane de euro este nevoie de acordul Parlamentului, de aceea procedura prevede un aviz pe proiectul de lege în CSAT și legea care va fi discutată în Parlament.

O temă foarte importantă pentru funcționarea Armatei: am avut astăzi pe ordinea de zi avizarea numirii noului Șef al Armatei în persoana domnului general-locotenent Petrescu, un militar cunoscut, respectat, eminent, care a fost avizat favorabil pentru poziția de Șef al Armatei Române.

Dacă dumneavoastră doriți alte chestiuni, vă rog să poftiți la microfon.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, astăzi deficitul a ajuns la 4,4, spuneați, tot astăzi, la prânz, că veți încuraja guvernul să se ajungă anul viitor la un deficit în zona cifrei de 3%. Voiam să vă întreb dacă guvernul v-a prezentat până acum un plan de măsuri, astfel încât să fie reduse cheltuielile şi să se ajungă la un deficit de 3%.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am discutat despre deficitul pe care îl va înregistra România în anul acesta şi chiar astăzi am primit o informare suplimentară de la ministrul finanţelor, fiindcă am discutat în CSAT şi despre rectificare, după cum știți, iar pentru anul viitor se lucrează la proiectul de buget şi, în măsura în care va exista prima formă, un draft agreat la nivel de guvern, probabil voi primi aceste informații şi atunci putem să discutăm un pic mai concret.

Jurnalist: În ultimele două săptămâni ați avut mai multe întâlniri cu mai mulți miniștri, voiam să vă întreb dacă vor continua aceste întâlniri pentru a vă informa despre activitatea de la diverse ministere.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, vor continua.

Jurnalist: Voiam să vă întreba dacă săptămâna viitoare când mergeţi la reuniunea NATO veţi aborda şi acel subiect despre care spuneaţi, mărirea contingentului de trupe pentru România.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De regulă, eu prezint aceste chestiuni, fiindcă ne mândrim cu această prezenţă în teatrele de operaţii şi, de regulă, în alocuţiunea mea pe care o ţin la NATO subliniez şi faptul că noi suntem oameni serioşi, ne ţinem de promisiunea cu 2% pentru apărare şi faptul că ne prezentăm cu un număr important de militari şi civili în toate teatrele de operaţii.

Jurnalist: Voiam să vă mai întreb şi despre achizițiile pentru Armată de anul viitor, inclusiv cele referitoare la avioane. Anul acesta sau pe finalul anului s-au plâns foştii miniştri, inclusiv de finanţe, că deficitul, 0,7% din deficit a fost cauzat de achiziţiile de rachete din acest an, care ar fi putut fi reportate pe anul viitor. Dacă se va întâmpla ca şi anul viitor achiziţiile pentru Armată să cântărească mult la deficit?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Achiziţiile pentru dotarea Forţelor Armate vor cântări exact 2% din PIB. Faptul că foştii miniştri au interpretat asta într-un anume fel ţine probabil de o anumită lipsă de înţelegere a rolului statului român.

Jurnalist: Referitor la deficitul de 3% pe care vi l-aţi propus pentru anul următor, pentru bugetul de anul viitor.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Apropiat de 3%, ca să mă citez pe mine.

Jurnalist: Exact. Dacă acest deficit totuşi va fi puţin mai mare, cu acest preţ, vor fi menţinute legile în vigoare, inclusiv Legea pensiilor, chiar dacă acest deficit va depăşi totuşi 3%?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Legile în România sunt obligatorii, nu sunt facultative. Şi, în acest sens, nu pot să vă spun decât că eu voi insista ca noul guvern să respecte ad litteram toată legislaţia care este în vigoare, iar dacă există probleme în legislaţia în vigoare, ceea ce se poate întâmpla, atunci guvernul va veni cu propuneri de modificare. Însă, din discuţiile pe care le-am avut eu, şi în campanie, şi după campanie, şi astăzi, nu există vreo intenţie la guvern de a modifica vreo lege pentru a face economii sau, mai pe româneşte, guvernul nu doreşte să taie pensii şi salarii, ba dimpotrivă, Guvernul Orban doreşte să respecte legislaţia, inclusiv în partea care prevede oarece măriri la pensii şi la salarii.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare pe alt subiect, DIICOT a stabilit astăzi că există un alt suspect în cazul Caracal. Aş vrea să vă întreb dacă, cumva, aţi fost informat cu privire la acest lucru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o informaţie publică.

Jurnalist: Și, în afară de asta, a mai apărut o informaţie potrivit căreia aţi fi solicitat o întâlnire cu familia Luizei Melencu chiar aici la Palatul Cotroceni. Ne puteţi confirma?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, este adevărat. Am rugat pe un coleg Consilier Prezidenţial să o primească pe doamna Melencu.

Jurnalist: Când se va întâmpla acest lucru?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vineri.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, există câteva solicitări din partea unor partide care au votat Guvernul Orban pentru adoptarea unei ordonanțe de urgenţă care să modifice votul pentru primari în două tururi – PMP, USR. Considerați că ar fi o soluție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu personal consider că primarii în România trebuie să fie aleși în două tururi, iar preşedinţii Consiliilor Judeţene să nu fie aleşi direct, ci din rândul consilierilor judeţeni.

Jurnalist: Dar, la modul cum merg în acest moment dezbaterile în Parlament, un proiect a fost respins la Senat, astăzi, unul a fost amânat la Cameră, în absenţa unei ordonanţe de urgenţă, credeţi că este posibil să avem la anul alegeri pentru primari în două tururi?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: M-aţi întrebat despre opinia mea şi mi-a făcut plăcere să v-o spun, deci, eu îmi doresc ca primarii să fie aleşi în două tururi, iar preşedinţii Consiliilor Judeţene să nu fie aleşi direct, ci indirect, dintre consilierii judeţeni. Există mai multe iniţiative în Parlament care sunt discutate şi ştiu foarte bine că există formaţiuni care îşi doresc acest lucru, de exemplu Partidul Național Liberal doreşte alegerea primarilor în două tururi, dar ştiu la fel de bine că există formaţiuni refractare la această propunere, de exemplu PSD nu doreşte acest lucru. Este evident că în continuare guvernul şi PNL, care dă guvernul, vor căuta cele mai bune soluţii pentru a promova o legislaţie sau pentru a accepta o legislaţie de acest tip de modificare. Am discutat aceste lucruri doar de principiu, de asta vă spun că PNL doreşte alegerea primarilor în două tururi, însă cum se va ajunge practic acolo încă nu a fost definitivat.

Jurnalist: Domnule Președinte, în discuția pe care reprezentanții Guvernului au avut-o cu reprezentanții Comisiei Europene privind situația de la Ministerul Finanțelor, implicit şi deficitul crescut, aveți informație că s-a discutat și despre anumite sancțiuni pe care le-ar putea suporta țara noastră dacă, în continuare, deficitul rămâne la 4%?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ca să ne înțelegem bine, nu este nimeni fericit cu această depășire de deficit, dar ea în niciun caz nu se datorează noului guvern, care a venit, a găsit o situație proastă și a comunicat-o și românilor și Comisiei Europene. Important este să existe dorință de dialog la noi, și există, important este să existe o abordare serioasă și transparentă, și există, și cu siguranță, împreună cu Comisia Europeană, se vor căuta cele mai bune soluții pentru a rezolva problema. Comisia Europeană nu dă sancțiuni, ca un polițist, când prinde pe cineva că a depășit viteza legală; aici este un procedeu mai complicat, birocratic și mai lung. Dar, în esență, țările care depășesc ținta de deficit intră într-o procedură care vine să le ajute să revină în marja optimală și asta aștept și eu de la Comisia Europeană, să existe o colaborare reală, bună, care ne ajută să ne reîncadrăm în ținta de deficit de sub 3%.

Jurnalist: Ați declarat în seara alegerilor prezidențiale din turul al doilea că vă veți implica în formarea unei noi majorități în Parlament. Dacă ne puteți spune ce luați în considerare să faceți concret pentru acest lucru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De exemplu, o să spun peste tot că îmi doresc o majoritate în Parlament, o majoritate proeuropeană, formată din partide democratice, care înțeleg nevoile României, nevoile românilor, vin cu o politică deschisă, proeuropeană, modernă și rezolvă problemele României și problemele românilor. Asta îmi doresc eu. Și pot să pun oricând că îmi doresc o astfel de majoritate. Am avut ghinionul să stăm trei ani cu o majoritate controlată de PSD și nu vreau să reiau toate discuțiile din campania electorală, dar știm cu toții ce s-a întâmplat. România a ajuns în coada tuturor listelor, ne-am trezit cu un deficit, iată, de peste 4%, ne-am trezit cu marile sisteme publice profund deranjate. Și toate acestea trebuie reparate. Iar pentru a repara durabil, sustenabil, toate aceste probleme, este evident nevoie de o nouă majoritate în Parlament, care sprijină un Guvern care poate să facă toate aceste lucruri. Acum avem un Guvern minoritar, care, cu siguranță, va aborda multe chestiuni și le va și rezolva, însă normalitatea este o nouă majoritate, cu un Guvern care este sprijinit fără discuție de această majoritate.

Jurnalist: În acest context, al noii majorități parlamentare, când vedeți posibilă declanșarea alegerilor anticipate, ținând cont că a fost o temă de campanie de prezidențială, au cerut-o și cei de la USR și astăzi Premierul Ludovic Orban spunea că Guvernul ar putea să își asume răspunderea pe modificările la Ordonanța 114?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt convins că multe lucruri pot fi rezolvate – de exemplu, acea nefericită ordonanță – prin asumarea răspunderii și este posibil să se adopte acea soluție și pentru alte acte normative. Eu cred că ar fi foarte bine să mergem spre alegeri anticipate în primăvară.

Jurnalist: În primăvara anului viitor, până în locale?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În primăvara anului viitor, da.

Jurnalist: Veți avea discuții și cu liderii USR?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi avea discuții cu toți liderii politici. Tot timpul am discutat cu toți liderii politici, fiindcă la vârful statului nu contează dacă cineva îți este simpatic sau antipatic. Facem politică și eu vreau să fac politică în așa fel încât să dea rezultate.

Jurnalist: Credeți că e posibil acest scenariu, dacă, de exemplu, PSD nu este de acord? Ar putea să respingă aceste alegeri anticipate, ținând cont de situația din Parlament?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: PSD a fost întotdeauna în dezacord cu ce am propus eu sau PNL. Nu mă aștept să fie acum, dintr-odată, prietenoși. Nici nu contez pe ei. PSD a fost sancționat drastic de electorat. Dacă au înțeles ceva de aici, bine. Dacă nu, vom continua cu sau fără ei.

Jurnalist: Vă rog să ne spuneți ce știți despre operațiunea de salvare din Albania, acolo unde știm că participă și români.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am primit chiar acum, după ședința CSAT, un dosar, și cu o informare, și cu poze de la intervenția echipei trimise de noi acolo. Se lucrează la o clădire civilă, o clădire de locuințe, și nu vreau să fac eu informarea care revine ministrului de interne. Se lucrează foarte intens și detalii mai multe veți primi de la Ministerul de Interne.

Jurnalist: Acum o întrebare referitoare la Partidul Social Democrat. Cum vedeți cearta ivită între liderii PSD la scurt timp după Viorica Dăncilă a pierdut alegerile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: PSD nu s-a schimbat aseară, ca să nu avem cumva o impresie greșită. PSD este, de o bună vreme încoace, condus de așa-zișii baroni locali, de baronii pesediști, și acest lucru nu s-a schimbat. Ce s-a schimbat ieri a fost „unii au luat locul altora”, deci, după părerea mea, PSD încă nu a înțeles nimic din aceste înfrângeri electorale și felul cum s-a prezentat public, că nu am alte informații din interior, aseară ne arată acolo o totală harababură și o totală rezistență la schimbare. Deci, rămân la ideea mea, pe care am tot reluat-o: PSD schimbă fețele, dar nu schimbă năravul. PSD rămâne deocamdată, din păcate, un partid nedemocratic, nereformat, care în niciun caz nu dorește să se implice pentru români, ci pentru proprii baroni locali.

Jurnalist: Voiam să vă întreb, în contextul informațiilor primite de la Ministerul de Finanțe, de la Guvern, dacă dumneavoastră considerați că ar trebui înghețate Legea pensiilor și salariilor și având în vedere și faptul că și dinspre Uniunea Europeană cam ar fi una dintre ideile solicitate, pentru a reduce deficitul bugetar.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deficitul bugetar poate fi redus printr-o alocare inteligentă a resurselor. Pot să vă spun, dacă mai interesează cumva pe cineva, că eu am fost total împotriva tăierilor și data trecută, cred că în 2010. Mi s-a părut o măsură hazardată, inutilă și contraproductivă. Aceeași opinie o am și acum. Nu sunt de părere că acest deficit poate fi corectat prin măsuri de acest tip: de tăieri salarii și pensii.

Jurnalist: Sau înghețare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu, acum, credeți-mă, nu mai sunt în campanie electorală și vă spun aceste lucruri – le-am spus și înainte. Nu vor fi tăieri de salarii și de pensii și nu vor fi nici înghețări. Ele nu aduc nimic. Oamenii nu pot fi pedepsiți pentru proasta guvernare pesedistă. Trebuie găsite metode mult mai inteligente, trebuie găsite alocări bugetare care duc la o dezvoltare sustenabilă a economiei, care pe urmă permite, evident, nu reduceri, ci creșteri de salarii și pensii. Această chestiune am transmis-o foarte explicit și noului guvern, și cred că rezultatele se vor vedea. Știu că sunt tot felul de specialiști care ne spun la televizor că nu există alte soluții. Eu sunt convins că există alte soluții și vor fi adoptate.

Jurnalist: Referitor la discuțiile sau întâlnirile pe care le veți avea cu liderii politici, v-aș întreba dacă le-ați stabilit deja, pentru că domnul Barna a declarat săptămâna aceasta că cel mai probabil în această săptămână sau zilele acestea se va întâlni cu domnia voastră, și dacă vă veți întâlni sau veți discuta inclusiv cu domnul Victor Ponta sau domnul Ciolacu.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am stabilit încă aceste întâlniri și, da, voi discuta cu toți liderii politici, liderii formațiunilor politice. Sigur, prima dată cu formațiunile parlamentare, fiindcă acolo se votează legile.

CSAT a avizat propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării

Miercuri, 27 noiembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

 

Primul subiect analizat și aprobat în cadrul ședinței l-a constituit stabilirea obiectivelor României la Reuniunea șefilor de stat și de guvern din NATO, care se va desfășura în perioada 3-4 decembrie, la Londra.

 

Reuniunea se desfășoară într-un context aniversar, împlinirea a 70 de ani de la înființarea Alianței și are ca miză principală reconfirmarea unității aliate și a solidității relației transatlantice.

 

Obiectivele țării noastre se referă, în principal, la:

 

– proiectele de consolidare a posturii NATO de descurajare și de apărare, în special a celor care vizează direct România;

 

– valorificarea oportunităților pentru avansarea implementării măsurilor de creștere a prezenței aliate în țara noastră și în regiunea Mării Negre;

 

– evidențierea contribuției României la partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul Alianței.

 

Un alt subiect de interes l-a reprezentat analiza și aprobarea Planului de întrebuințare a Forțelor Armate ale României care se trimit la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020.

 

Astfel, Armata României va putea participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, cu 2.669 militari, dintre care 2.126 militari vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 543 militari se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.

 

Comparativ cu anul 2019, forțele Armatei României care pot participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, sunt mai mari cu 224 de militari, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,77%, iar forțele dislocabile la ordin au scăzut cu 177 de militari, față de anul 2019, respectiv cu 24,58% mai puțin.

 

Efortul principal rămâne, în continuare, participarea cu forțe și mijloace la operația NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), precum și menținerea contribuției naționale la asigurarea prezenței înaintate consolidate a NATO în cadrul Grupului de Luptă dislocat în Polonia, concomitent cu menținerea participării la operațiile NATO KFOR și EUFOR ALTHEA, din teatrul de operații din Balcanii de Vest.

 

Ministerul Afacerilor Interne va participa la astfel de misiuni și operații cu 1.855 militari și polițiști, dintre care 791 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 1.064 vor fi în așteptare pe teritoriul național, dislocabili la ordin.

 

Tot astăzi, membrii CSAT au analizat proiectul cu propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării țării și securității naționale, pe anul 2019, proiect care a fost avizat favorabil de CSAT.

 

Sumele stabilite la această rectificare asigură îndeplinirea integrală a obiectivelor asumate de către instituțiile din domeniul apărării țării și securității naționale, până la sfârșitul acestui an.

 

Un alt subiect analizat și aprobat în cadrul ședinței l-a reprezentat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru anul 2020.

 

Programul constituie un instrument de lucru al CSAT și poate fi adaptat în funcție de realitățile și prioritățile anului 2020, contribuind la realizarea obiectivului constituțional al Consiliului, respectiv organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc securitatea națională.

 

De asemenea, membrii Consiliului au analizat și avizat proiectul de Lege pentru continuarea dezvoltării capabilității operaționale aeriene cuprinse în Etapa de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, care prevede atribuirea contractelor de achiziție pentru pachetul de 5 avioane F-16A și pentru bunuri și servicii complementare.

 

Scoaterea graduală din serviciu a avioanelor MIG 21 LanceR a impus identificarea unei soluții de executare a Serviciului de Luptă – Poliție Aeriană, conform angajamentelor asumate, cu avioane F-16.

 

În încheierea ședinței, membrii Consiliului au avizat propunerea ministrului apărării naționale de numire în funcția de Șef al Statului Major al Apărării a generalului-locotenent Daniel Petrescu.

 

Domnul general-locotenent Petrescu se distinge prin înaltă competență profesională și capacitate managerială remarcabilă, probată la comanda structurilor militare și dispune de experiența necesară îndeplinirii atribuțiilor funcției. Totodată, a parcurs toate treptele ierarhiei militare și și-a perfecționat pregătirea profesională prin urmarea unor cursuri de formare și specializare la cel mai înalt nivel, în țară, dar și în state precum Statele Unite ale Americii, Germania, Danemarca și Marea Britanie.

_________________________________________________________________


UPDATE 
Şedinţa s-a încheiat după doar 45 de minute.

_______

UPDATE Şedinţa CSAT a început la ora 16.00.

La şedinţă participă premierul Ludovic Orban, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, ministrul de Interne, Marcel Vela, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, consilierul de stat Mihai Şomordolea.

______

Şedinţa CSAT va avea loc de la ora 16,00, iar pe agendă figurează subiecte referitoare la obiectivele României la Reuniunea aniversară a şefilor de stat şi de guvern din NATO (Londra, 3 – 4 decembrie), planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în 2020, propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pe 2019, programul de activitate al CSAT anul viitor, precum şi avizarea numirii în funcţia de şef al Statului Major al Apărării, a precizat Administraţia Prezidenţială.

În cadrul reuniunii, vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.

Este prima şedinţă a CSAT la care participă membri ai Cabinetului Orban.

Pe 28 octombrie, preşedintele Iohannis a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului Nicolae Ciucă, care ocupa funcţia şef al Statului Major al Apărării. General-locotenentul Daniel Petrescu este locţiitorul şefului SMAp.

Referitor la rectificarea bugetară, care ar urma să fie adoptată în această săptămână de Guvern, preşedintele Klaus Iohannis a avut luni o întâlnire cu premierul Ludovic Orban şi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Palatul Cotroceni.

Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 30 iulie.


loading...