Klaus Iohannis, prima reacţie despre protestul fermierilor: „Culoarele solidarității nu afectează agricultura din România”

Culoarele solidarității nu afectează agricultura din România, dă asigurări, de la Bruxelles, președintele României Klaus Iohannis, care a avut astfel un prim comentariu despre protestul fermierilor.
„Am găsit câteva chestiuni, care pot fi rezolvate. Aceste chestiuni au fost discutate pur informal aseară. Azi, în Consiliu, o să primim informații. Nu cred că o să luăm o decizie.

Fermierii români au în esență aceleași probleme cu fermierii din Franța ș. a. Nu e  nimic nou, însă de când a fost decis acest lucru au fost date derogări iar fermierii simt acest lucru.

Culoarele solidarității nu afectează agricultura din România. Nu a fost afectată piața românească de produsele care doar tranzitează România. E o problemă rezolvată”, a spus Klaus Iohannis.

Sorin Grindeanu aruncă bomba după protestele fermierilor și transportatorilor! ”Toată conducerea Portului Constanța o destitui”
Fermierii sunt nemulțumiți de măsurile Uniunii Europene. În ultimele 12 luni, costul de funcționare a fermei de miei a lui Jean-Marie Dirat din sud-vestul Franței a crescut cu 35.000 de euro (38.000 de dolari), din cauza îngrășămintelor, combustibilului, electricității și pesticidelor din ce în ce mai scumpe.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Banii sunt atât de puțini încât anul acesta nu-și va plăti nici măcar propriul salariu. Spre surprinderea sa, a calculat chiar că ar fi eligibil pentru ajutorul social minim, acordat celor mai săraci din societate.

”Bunicul meu avea 15 vaci și 15 hectare. Și-a crescut copiii, familia, fără nicio problemă. Astăzi, eu și soția mea, avem 70 de hectare, 200 de oi și nu ne putem plăti nici măcar un salariu”, a declarat Dirat pentru Reuters la un baraj rutier făcut din baloți de fân care a blocat accesul la o centrală nucleară.

Alți fermieri din sud-vestul Franței, unde a început o mișcare la nivel național, se plâng de birocrație și de restricțiile privind utilizarea apei, precum și de concurența importurilor din Ucraina.

Fermierii din alte părți ale Europei sunt la fel de nemulțumiți, cu proteste în Germania, Polonia, România și Belgia. Un nou partid al fermierilor a obținut rezultate foarte bune în alegerile din Olanda.

Blocajele și pichetările lor scot la iveală un conflict între eforturile UE de a reduce emisiile de CO2 și obiectivul blocului de a deveni mai autonom în ceea ce privește producția de alimente și alte produse de bază, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Reglementări stricte în materie de mediu

Cu doar cinci luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, revolta alimentează ideea că UE îi calcă în picioare pe fermieri, care se luptă să se adapteze la reglementările stricte în materie de mediu, pe fondul unui șoc inflaționist.

Liderul de dreapta din Franța, Jordan Bardella, acuză ”Europa lui Macron” pentru problemele agricultorilor. Marine Le Pen însăși spune că UE trebuie să renunțe la toate acordurile de liber schimb și că partidul său va bloca orice acord viitor, cum ar fi cel cu țările Mercosur, dacă va câștiga puterea.

Sondaj INSCOP: 65,5% dintre respondenţi critică infiltrarea politicienilor în protestul transportatorilor şi fermierilor

Îngrijorător pentru președintele francez Emmanuel Macron și pentru alți lideri UE, sondajele de opinie arată că nemulțumirile agricultorilor au ecou în rândul publicului. Un sondaj Elabe a arătat că 87% dintre francezi susțin cauza fermierilor, iar 73% dintre ei consideră că UE este un handicap pentru agricultori, nu un avantaj.

Guvernele se străduiesc să răspundă preocupărilor agricultorilor, Franța și Germania au diminuat propunerile de eliminare a scutirilor fiscale pentru motorina agricolă. De asemenea, Comisia Europeană a anunțat miercuri noi măsuri.

Însă protestele ar putea amplifica o schimbare spre dreapta în Parlamentul European și ar putea pune în pericol agenda ecologică a UE. Sondajele arată că în noua legislatură din iunie s-ar putea forma o ”coaliție de acțiune împotriva politicilor climatice”.

”Strategia extremei drepte este de a europeniza conflictul. Fermierii sunt un grup mic, dar aceste partide cred că pot atrage întregul vot rural prin extindere”, a declarat Antonio Barroso, analist la Teneo.

Diferiți factori politici au determinat fermierii din Franța până în România să acționeze.

Protestul fermierilor s-a extins în toată Europa

În Germania, o săptămână de proteste împotriva prețurilor ridicate la carburanți a culminat luna trecută cu un miting de 10.000 de fermieri care au împânzit străzile din centrul Berlinului cu tractoarele lor și l-au huiduit pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, aflat în top în sondaje din cauza unei economii mediocre, a încercat să profite de această situație, renunțând la opoziția sa obișnuită față de subvenții și afirmând că cererile agricultorilor ar trebui îndeplinite.

În martie 2023, nemulțumirea față de politica climatică și agricolă a ajutat noul partid BBB să câștige alegerile regionale din Olanda.

Lista sa pentru alegerile europene din iunie va fi condusă de Sander Smit, un fost consilier al Parlamentului European care dorește să fie ”o voce pentru și despre mediul rural”, militând pentru o relaxare a restricțiilor UE privind utilizarea terenurilor agricole.

”UE trebuie să înceapă să lucreze din nou pentru cetățeni, fermieri, grădinari, pescari, pentru comunități, familii și antreprenori”, a declarat Smit, în vârstă de 38 de ani.

Sindicatele franceze au adus disciplină la mitingurile fermierilor, evitând violențele observate în timpul protestelor ”vestelor galbene” care au zguduit Franța în primul mandat al lui Macron și obținând deja concesii din partea guvernului. Dar sindicatele spun că nu pot controla pentru cine vor vota fermierii.

Protest față de campania UE
În Franța, sprijinul acordat de Politica Agricolă Comună (PAC) a UE înseamnă că fermierii, deși conservatori din punct de vedere politic, au fost, din punct de vedere istoric, mai proeuropeni decât alegătorul normal.

La alegerile prezidențiale din 2022, Le Pen s-a descurcat mai slab în rândul fermierilor decât în restul populației, în timp ce pro-europeanul Macron a obținut rezultate mai bune, potrivit unui sondaj Ifop/FNSEA.

Acum, însă, unii agricultori spun că sunt tentați să voteze pentru Rassemblement National (RN) al lui Le Pen în iunie, în semn de protest față de campania de combatere a schimbărilor climatice a UE, despre care se plâng că zdrobește producția și lasă loc concurenților globali.