„În actualul context de securitate volatil rolul ONU devine tot mai important. Anul 2015 a fost un an care a pus la încercare comunitatea internațională în general și UE, în special. Faptul că la ora actuală aproape 120.000 de persoane sunt implicate în diverse misiuni ONU arată disponibilitatea Organizației de a sprijini oamenii aflați în suferință, în același timp, același număr reflectă o realitate îngrijorătoare a crizelor și diverselor regiuni ale globului. În noua arhitectură globală România își urmărește consecvent și pragmatic obiectivele”, a afirmat Iohannis.

El a precizat că Parteneriatul strategic cu SUA și apartenența la NATO și UE reprezintă elementele fundamentale care definesc statutul țării noastre și cadrul de acțiune internațională.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Cătălin Cîrstoiu, primele declaraţii după ce Ciolacu i-a ...

Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3: Să uităm de pile, ...

„Date fiind evenimentele din vecinătate, obiectivul central al României a fost și rămâne acela de a-și consolida securitatea atât prin asigurarea mijloacelor naționale, cât și prin folosirea la maximum a parteneriatelor noastre strategice, în mod special cel cu SUA, precum și apartenenței la NATO”, a adăugat Iohannis.

Șeful statului a subliniat că România pledează pentru o atenție mai mare acordată Mării Negre, punct strategic pentru securitatea euroatlantică.

Potrivit acestuia, Summitul NATO de la Varșovia din iulie anul viitor se profilează ca unul esențial pentru proiectarea răspunsurilor ferme la provocările de securitate actuale.

Președintele Iohannis a menționat că după 1990 România a realizat două mandate semnificative ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioadele 1990-1991 și 2004-2005, și a început să participe cu trupe la operațiunile de menținere a păcii.

Potrivit șefului statului, o inițiativă semnificativă a României a fost rezoluția privind promovarea și consolidarea democrației adoptată în anul 2000 de Comisia drepturilor omului și Adunarea Generală a ONU, iar un alt succes românesc a fost în 2005, prin rezoluția ‘Cooperarea între ONU și organizațiile regionale în asigurarea păcii și securității internaționale’.

„Suntem deciși să ne implicăm și să ne asumăm în continuare principiile definitorii care au consacrat ONU ca pe un for remarcabil de promovare a drepturilor omului. (…) Într-o lume din ce în ce mai complicată și mai plină de provocări, aflată într-o strânsă interdependență și dinamică multiplă, cooperarea devine o necesitate. Este nevoie de o acțiune fermă desfășurată într-o logică a complementarității de interese ale tuturor actorilor. Principiile pe care se bazează ONU rămân esențiale pentru soluționarea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea internațională. Credem că reconectarea la valorile solide care fundamentează organizația este crucială”, a completat Iohannis.

El a adăugat că aniversarea poate fi un prilej de „regândire profundă orientată și mai puternic spre acțiune a oportunităților oferite de cadrul ONU pentru promovarea intereselor naționale ale României și profilarea sa ca stat puternic și implicat în lume”.

La gala aniversară ”60 de ani de la aderarea României la ONU” au participat și membri ai Cabinetului Cioloș, precum ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, ministrul de Interne, Petre Tobă, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Muncii, Claudia Costea, ministrul Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, dar și directorul SRI, Eduard Hellvig, consilierii prezidențiali Simina Tănăsescu, Laurențiu Ștefan, Ion Oprișor, Andrei Muraru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, directorul TNB, Ion Caramitru, reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea unei misiuni filatelice, ștampilată și semnată de șeful statului. „Este prima dată când folosesc o astfel de ștampilă”, a mărturisit Iohannis.