Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind protecţia avertizorilor în interes public

Şeful statului arată că directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene şi protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări

28 iul. 2022, 20:52
Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind protecţia avertizorilor în interes public

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor în interes public.

„Analizând conţinutul normativ al Legii privind protecţia avertizorilor în interes public în vederea asigurării transpunerii adecvate a Directivei (UE) 2019/1937, precum şi ţinând cont de recunoaşterea europeană a instituţiei avertizorului în interes public şi a contribuţiei acesteia la crearea unei culturi a transparenţei şi a responsabilităţii democratice, apreciem că unele dintre soluţiile legislative propuse se impun a fi reanalizate de către Parlament”, a precizat şeful statului în cererea de reexaminare.

Actul normativ reglementează cadrul general în materia protecţiei persoanelor ce raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat şi transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Şeful statului arată că directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene şi protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări şi trebuia transpusă în legislaţia naţională până la data de 17 decembrie 2021.

Având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, preşedintele Iohannis subliniază că o transpunere necorespunzătoare a directivei implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

De ce vrea Klaus Iohannis modificarea Constituției României. Avocatul Gheorghe Piperea: „Motivația e periculoasă!” | EXCLUSIV
În opinia sa, totodată, nu se poate face abstracţie de faptul că România, în perioada în care a deţinut Preşedinţia Consiliului UE în anul 2019, a condus şi a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii de integritate.

„O eventuală transpunere necorespunzătoare a Directivei ar putea fi privită ca o contradicţie majoră faţă de demersurile de succes de pe parcursul negocierii Directivei”, evidenţiază el.

Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, dispoziţiile referitoare la conţinutul raportărilor nu sunt corelate şi a fost eliminată examinarea raportărilor anonime, deşi proiectul de lege al Guvernului recunoştea această posibilitate.

„Având în vedere fundamentul mecanismului avertizorului de integritate, cel de a preveni încălcarea legii şi de a consolida funcţionarea instituţiilor, pe de o parte, cât şi necesitatea unei reglementări clare, coerente şi previzibile, apreciem necesară reevaluarea soluţiei legislative referitoare la analizarea sesizărilor anonime în măsura în care acestea conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii şi corelarea normelor art. 11 lit. a) şi b) din lege. (…) Pentru corelarea sferei de aplicare a legii cu mecanismele de protecţie conferite de aceasta, apreciem necesară şi reanalizarea soluţiei eliminării avertizorilor în interes public care, în mod anonim, au raportat sau au divulgat public informaţii referitoare la încălcări, dar sunt ulterior identificaţi şi suferă represalii din sfera beneficiarilor măsurilor de protecţie prevăzute de capitolul VI al legii. De altfel, în forma iniţiatorului, în cuprinsul art. 20 alin. (3) lit. d) se regăsea o asemenea reglementare”, se precizează în cererea de reexaminare.

Boris Johnson îi ia faţa lui Klaus Iohannis. Fostul premier britanic are şanse mari să devină secretarul general al NATO
Şeful statului mai afirmă că, având în vedere obligaţia păstrării raportărilor pentru o perioadă necesară şi proporţională care să asigure respectarea cerinţelor impuse prin directivă, reducerea termenului de păstrare de la 5 ani la 2 ani se îndepărtează de la spiritul prevederilor europene, putând chiar să afecteze instituţia avertizorului de integritate. El arată că în situaţia sesizării unor posibile infracţiuni, având în vedere durata scursă până la sesizarea organelor de urmărire penală, durata urmăririi penale, respectiv etapei judecăţii unui proces penal, un termen de 2 ani este insuficient pentru respectarea scopului legii.

Conform lui Iohannis, prevederea referitoare la păstrarea raportărilor vine în contradicţie cu cea privind obligaţia autorităţilor şi a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de a păstra raportările pentru o perioadă de 5 ani, aspect ce afectează claritatea legii.

Preşedintele menţionează că directiva stabileşte obligaţia de a institui canale proprii în mod alternativ pentru a reduce sarcina administrativă în cazul unităţilor administrativ-teritoriale de mici dimensiuni.

Referitor la divulgările publice, şeful statului apreciază că, pentru evitarea unei practici neunitare, eronate sau chiar abuzive şi pentru un plus de claritate a normei, este necesar ca dispoziţiile art. 19 alin. (2) din legea supusă reexaminării să fie circumscrise expres doar ipotezei prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. a) din lege.

În ceea ce priveşte măsurile de protecţie pentru avertizorul în interes public, preşedintele arată că legea trimisă la reexaminare abrogă Legea nr. 571/2004, iar la principiile generale care vor sta la baza aplicării tuturor normelor legii noi nu mai este preluat principiul bunei credinţe ce conferă protecţie persoanei care a făcut o sesizare pe baza convingerii sale referitoare la realitatea stării de fapt sau la împrejurarea că fapta reprezintă o încălcare a legii.

„Apreciem că introducerea condiţiei de necesitate a raportării pentru ca avertizorii să poată beneficia de protecţia legii este un aspect care condiţionează protecţia oferită de lege de un element subiectiv ce nu mai ţine de conştiinţa avertizorului, ci de o evaluare externă acestuia. Or, în viziunea actului european este îndeajuns ca avertizorul să fi avut motive suficiente să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării şi că respectivele informaţii intrau în domeniul de aplicare a directivei, pentru a beneficia de protecţie juridică”, se menţionează în cerere.

Şeful statului spune că este necesară transpunerea dispoziţiilor din directivă ce reglementează informaţiile referitoare la primirea raportărilor şi la acţiunile subsecvente acestora.

„Pentru corecta transpunere a directivei europene, având în vedere standardul minimal stabilit de art. 13 din directivă, apreciem necesar ca în lege să se regăsească în mod expres obligaţia autorităţilor competente de a publica pe site-ul lor web o declaraţie în care se explică în mod clar condiţiile în care avertizorii ce raportează autorităţii competente sunt protejaţi de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii”, se mai explică în cererea de reexaminare.

Preşedintele mai evidenţiază că în conţinutul legii trebuie să se regăsească măsurile prevăzute de directivă referitor la protecţia împotriva represaliilor.

„Analizând conţinutul dispoziţiilor art. 23 alin. (7) din legea supusă reexaminării referitor la dispunerea împotriva aceluiaşi avertizor în interes public, de cel puţin două ori, de represalii în considerarea aceleiaşi raportări sau divulgări publice, precum şi cele ale art. 28 din aceeaşi lege referitoare la sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanelor fizice sau juridice, considerăm necesară reevaluarea limitelor amenzilor civile, respectiv contravenţionale stabilite de legiuitor, pentru asigurarea unor sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive, conform cerinţelor stabilite de directivă şi care să asigure îndeplinirea rolului avertizorului de integritate în prevenirea unor încălcări ale legii în domenii diverse ale vieţii sociale”, transmite Iohannis.

Curtea Constituţională a României a respins, pe 13 iulie, cu unanimitate, o sesizare a USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public.


loading...
Partenerii noștri