Klaus Iohannis, în vizită la şantierul gazoductului BRUA: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, cu ocazia vizitei la Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, din Judeţul Caraş-Severin, că România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne.

28 nov. 2020, 09:01
Klaus Iohannis, în vizită la şantierul gazoductului BRUA: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, şantierul gazoductului BRUA. Şeful statului a mers, alături de premierul Ludovic Orban şi de ministrul Economiei, Virgil Popescu, şi ministrul de Interne, Marcel Vela, la staţia de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la prima fază a gazoductului BRUA.

„Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are”, a spus preşedintele.

El a felicitat compania Transgaz pentru finalizarea „celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei”, referindu-se la gazoductul BRUA, proiect realizat şi cu fonduri europene.

Şeful statului a mai spus că acesta este un obiectiv „extrem de important pentru România”, iar realizarea proiectului e o confirmare că Transgaz este o companie matură, aflată pe drumul dezvoltării pe scară regională.

În acest fel, a adăug preşedintele, România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică şi că se apropie de statutul de hub energetic regional.

 

Orban, după vizita la şantierul gazoductului BRUA: Noi ne-am îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni

Premierul Ludovic Orban anunţă că România şi-a respectat obligaţiile în ceea ce priveşte investiţiile în gazoductul BRUA şi că se lucrează la realizarea altor magistrale de transport gaze naturale.

„Noi ne-am îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni. Pentru finalizarea BRUA mai sunt necesare şi câteva lucruri care nu depind de noi, ci depind de partenerii bulgari şi de partenerii ungari. Şi suntem încredinţaţi că, până la urmă, o politică care este stabilită la nivel european va fi pusă în practică de toţi partenerii noştri de la nivel european”, a afirmat Ludovic Orban sâmbătă, la evenimentul care a marcat finalizarea lucrărilor la acest gazoduct- Faza I, la staţia de Comprimare Jupa.

„Peste tot aproape se construiesc astfel de tronsoane de magistrale care au rolul de a permite accesul la această resursă de care dispune România pentru cât mai mulţi români. Gazul românesc trebuie să ajungă în casele românilor şi trebuie să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre români şi noi garantăm lucrul ăsta”, a declarat premierul.

 

Şantierul gazoductului BRUA. Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul BRUA Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Citeşte şi: Gazoductul Ungheni – Chişinău este gata. Orban: „Oferă o alernativă locuitorilor din Republica Moldova la gazul rusesc”

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.


loading...