Klaus Johannis a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre modificările aduse Codului Penal, el apreciind că trebuie făcută o distincţie clară între fondul problemei şi comunicarea publică.

„Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi – fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo – pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament”, a declarat Johannis.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

Președintele Consiliului Județean Prahova, la poliție după ...

Potrivit acestuia, „dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor – n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni”.

„Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază”, a spus prim-vicepreşedintele liberal.

În ceea ce priveşte fondul problemei discutate, Johannis a spus că şi aici trebuie făcută distincţie între subiectul legat de abuzul în serviciu şi conflictul de interese şi cel legat de funcţionarii publici.

„Părerea mea personală este că partea de conflict de interese trebuia puţin mai bine discutată, iar cealaltă parte – că parlamentarii nu sunt funcţionari publici – este self evident că nu sunt. Şi mi se pare bine să se stabilească acest lucru. Dar, iarăşi, nu aşa peste noapte. E o temă importantă şi care priveşte statutul parlamentarilor. Trebuia pusă în dezbatere publică, dezbatere media şi atunci lumea, cu siguranţă, ar fi înţeles”, a afirmat Iohannis.

El a continuat explicând că „un parlamentar nu poate fi asimilat în munca pe care o face, care este o muncă eminamente politică, cu un funcţionar public care lucrează, de exemplu, într-o primărie şi care are o muncă eminamente de administraţie şi execuţie”.

Johannis a afirmat că problemele pornesc şi din faptul că termenul de „funcţie publică” nu este bine definit de legislaţia românească.

„Funcţia publică, ca atare, nu este bine definită în legislaţia românească şi putea să vină cineva cu o iniţiativă şi să spună: «Domnilor, haideţi să clarificăm aceste lucruri şi să vedem care sunt funcţionari publici şi care sunt demnitari publici. După definiţie. Şi să clarificăm inclusiv în Codul Penal şi în toate celelalte acte normative ca să eliminăm această neclaritate». E greu de crezut că un parlamentar este mulţumit dacă ANI spune că este funcţionar public. Cum să fie funcţionar public? Pe de altă parte, legea este ambiguă. Nu zice de funcţionar public. Zice de funcţia publică. Există şi o hotărâre a Curţii Consitituţionale pe această temă care zice că un parlamentar nu este un funcţionar public. Evident că nu. Şi iată că o temă importantă şi pentru noi, în loc să fie dezbătută şi dusă în planul public ca şi o temă importantă, a fost fuşerită peste noapte. Şi în loc să fie toţi mulţumiţi că am rezolvat o problemă, sunt toţi nemulţumiţi fiindcă s-a lucrat aşa cum s-a lucrat”, a spus Johannis.

Întrebat cum crede că ar fi putut fi rezolvate aceste chestiuni, Johannis a apreciat că prin corelarea întregii legislaţii.

„Părerea mea e că se putea porni de la definirea conflictului de serviciu, de la definirea conflictului de interese. Se putea corecta legea la care se referă ANI sau DNA. Optimal ar fi fost ca toată legislaţia românească să fie coerentă, ceea ce nu este. Şi atunci, cu atât mai mult trebuia să se ceară şi opinia unor entităţi care lucrează cu aceste chestiuni. Să fie puse de acord în toate legile noţiunea de funcţie publică şi funcţionar public. Şi atunci am fi făcut o treabă ca lumea şi nici nu ar fi existat aceste bănuieli că parlamentarii şi-au creat un fel de super imunitate. Nu şi-au creat niciun fel de super imunitate. Asta este o altă abureală, venită ca şi reacţie la prima”, a încheiat Johannis.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă”. Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.

Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională”.