Compania, cu o istorie de 130 de ani, a inventat primul aparat de fotografiat care putea fi operat fără trepied sau alte tipuri de suport, prima cameră digitală şi a contribuit la realizarea primelor fotografii de pe Lună, scrie MEDIAFAX.

Falimentul şi restructurarea cu finanţare de la Citigroup reprezintă deznodământul unui declin dezamăgitor pentru Kodak.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

Protecţia faţă de creditori şi împrumutul consistent de la Citigroup ar putea ajuta compania să supravieţuiască până va găsi un cumpărător pentru portofoliul de aproximativ 1.100 de brevete de invenţie, în prezent cel mai important activ pe care îl poate monetiza, şi să îşi restructureze şi reorganizeze afacerea fără a opri plata salariilor celor 17.000 de angajaţi.

„Consiliul de Administraţie şi toată echipa de conducere consideră, în unanimitate, că este o măsură necesară şi potrivită pentru viitorul Kodak. Acum trebuie să finalizăm transformarea prin evaluarea structurii de costuri şi monetizarea efectivă a activelor de bază din zona drepturilor de proprietate intelectuală. Dorim să depăşim acest moment, alături de acţionari şi creditori, ca o companie eficientă, de talie mondială, specializată în imagine digitală şi materiale pentru fotografie”, a declarat într-un comunicat Antonio Perez, preşedinte şi director general al Kodak.

La finele lunii septembrie, grupul avea active totale de 5,1 miliarde de dolari şi obligaţii financiare de 6,75 miliarde de dolari, scrie MEDIAFAX.

Kodak şi subsidiarele din SUA au cerut protecţie în vederea reorganizării la un tribunal din New York. Subsidiarele din afara SUA nu sunt afectate de măsură şi vor continua să-şi onoreze obligaţiile către furnizori şi clienţi, a precizat compania.

În anii de glorie, Kodak a dominat industria fotografiei, însă nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la inovaţiile din domeniu, precum camera digitală – produs pe care l-a inventat, însă nu a reuşit să îl monetizeze.

Declinul a fost resimţit cel mai puternic în Rochester, New York, oraşul în care a fost înfiinţată compania, unde Kodak mai are 7.000 de angajaţi, faţă de 60.000 la apogeu.

Valoarea de piaţă a Kodak este în prezent de sub 150 milioane de dolari, faţă de 31 miliarde de dolari cu 15 ani în urmă.

În ultimii ani, sub conducerea lui Perez, strategia companiei a fost reorientată către imprimante, însă Kodak nu a mai înregistrat profit din 2007 şi nu a reuşit să-şi pondereze cheltuielile din cauza obligaţiilor uriaşe către fondurile de pensii ale foştilor angajaţi şi în contul bonusurilor către cei actuali.

Kodak a intrat în ultimii ani în numeroase litigii cu nume ca Apple, Research In Motion (BlackBerry) sau HTC, încercând să obţină sume importante de bani contra invenţiilor folosite fără licenţă de aceste companii. Brevetele vizate ar putea fi însă vândute în cadrul restructurării.

Kodak a fost fondată în 1880 de George Eastman cu 125 de dolari, ca producător de film fotografic. După opt ani, Kodak era marcă înregistrată şi producea aparate de fotografiat şi role de film, având deja o poziţie dominantă pe piaţă.

Eastman a introdus rapid aşa-numitul „dividend salarial”, compania plătind bonusuri angajaţilor în funcţie de rezultatele financiare.

În 1969, la aproape un secol de la înfiinţarea Kodak, astronautul Neil Armstrong folosea o cameră Kodak de mărimea unei cutii de pantofi pentru a realiza primele fotografii de pe Lună.

Şase ani mai târziu, Kodak a inventat camera digitală, însă nu a monetizat invenţia, continuând să se concentreze pe film fotografic. Kodak a revenit la camere digitale la sfârşitul anilor ’90, dar a fost prea târziu pentru a se impune în raport cu rivalii deja bine poziţionaţi pe acest segment.