Kovesi: 2013 – un an dificil pentru DNA, caracterizat de provocări legislative şi presiuni publice

„A fost desemnată o nouă echipă managerială la nivelul structurii centrale şi au fost numiţi noi procurori-şefi la nivelul unor structuri teritoriale. A fost modificată semnificativ competenţa direcţiei şi au fost adoptate acte normative importante, care au schimbat regimul instrumentelor investigative folosite în anchetele anticorupţie. Totodată, a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali”, a afirmat Kovesi la prezentarea Raportului de activitate al DNA pe anul 2013, potrivit Agerpres.

VEZI ŞI Kovesi depre o unificare a DNA cu DIICOT: Ar fi un DEZASTRU

Ea a subliniat că DNA este considerată un model de bune practici la nivel european, iar acest standard demonstrează că este o instituţie matură şi care îşi îndeplineşte rolul, independent de provocările de moment.

„Anul 2013 a demonstrat că cea mai importantă resursă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este cea umană. Consolidarea unui corp de procurori şi poliţişti cu experienţă în finalizarea investigaţiilor complexe şi pregătiţi să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare pe care trebuie să o marcăm astăzi. Menţinerea acestei culturi instituţionale reprezintă o condiţie esenţială pentru a asigura în continuare eficienţa luptei anticorupţie”, a subliniat şefa DNA.

Alte articole

Bilanţul inundaţiilor din Galaţi a ajuns la şapte morţi. Sunt peste 5.500 de locuinţe avariate şi aproape 20.000 de oameni afectaţi: „Dacă era să auziţi cum urlau animale, sfârşitul lumii a fost!”

Nicolae Ciucă își prezintă bilanțul ca premier: salariul minim crescut cu 30%, punctul de pensie cu 24%, plafonarea prețului energiei electrice

Kovesi a menţionat că datele statistice confirmă eficienţa activităţii DNA, precum şi faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele de corupţie la nivel înalt cu finalitate judiciară.

Ea a arătat că cea mai importantă modificare intervenită în 2013 a fost OUG 63, prin care, la propunerea DNA, au fost scoase din competenţa acestei structuri investigarea cazurilor de înşelăciune, evaziune fiscală şi a celor prevăzute în Codul vamal al României cu prejudicii de peste un milion de euro.

„Propunerea s-a întemeiat pe analize care au arătat că includerea lor în competenţa acestei structuri a dus la supraîncărcarea instituţiei, cu consecinţe negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor. Mai mult, distincţia arbitrară între cauze de aceeaşi natură în funcţie de valoarea prejudiciului îngreuna stabilirea organului judiciar competent, ceea ce a făcut ca declinările către alte unităţi de parchet să reprezinte mai mult de o treime din totalul soluţiilor pronunţate în aceste cauze”, a mai spus Kovesi.

Şefa DNA a susţinut că adoptarea legilor de punere în aplicare a noilor coduri a determinat formularea unor propuneri de armonizare a unor dispoziţii pentru evitarea aplicării neunitare a normelor penale sau a interpretării diferite a unor dispoziţii.

„Am plecat de la premisa că divergenţele de opinii nu trebuie să blocheze soluţionarea rapidă a problemelor sistemului iar elaborarea politicii penale trebuie făcută cu implicarea celor ce sunt chemaţi ulterior să aplice legea, pentru ca aceasta să fie durabilă şi accesibilă. (…) DNA reprezintă o formulă de succes în cadrul reformei sistemului judiciar din România şi constituie un bun exemplu pentru instituţii similare din statele europene, astfel că una dintre provocările anului 2014 este menţinerea stabilităţii instituţionale şi a independenţei structurii”, a precizat Kovesi.