Kovesi, despre modificările la Codul Penal: Justiţia va fi grav afectată

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi, la "Adevărul Live", că odată cu aplicarea modificărilor la Codul Penal, adoptate săptămâna trecută în Camera Deputaţilor, justiţia va fi grav afectată.

RomaniaTV.net
17 dec. 2013, 10:30
Kovesi, despre modificările la Codul Penal: Justiţia va fi grav afectată

„Dacă ne referim strict la modificarea care vizează scoaterea parlamentarilor din noţiunea de funcţionar public, de la intrarea în vigoare nu o să mai putem cerceta parlamentarii care comit fapte de corupţie. Cei care sunt trimişi în judecată probabil vor fi achitaţi, iar cei care sunt deja condamnaţi vor putea invoca aplicarea unui principiu constituţional, şi anume aplicarea legii penale mai favorabile. Există consecinţe mari. Nicăieri în Europa nu o să vedem o ţară în care parlamentarii sunt excluşi din categoria persoanelor care pot să răspundă penal pentru infracţiuni legate de serviciu. Cetăţenii sunt egali în faţa legii”, a declarat Kovesi.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)  a dat publicităţii un comunicat pe 10 decembrie în care arată că, prin modificarea Codului Penal, preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate şi sancţionate pentru infracţiuni comise în exercitarea atribuţiilor care derivă din această calitate.

Inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.

„Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA„, se arată în comunicat.

Precizarea CSM vine ca urmare a modificării articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare – art. 147, cât şi în Noul Cod Penal ce va intra în vigoare în 2014 – respectiv art. 175), în sensul exceptării de la dispoziţiile menţionate a unor categorii distinct definite.

Sursa citată arată că de exemplu preşedintele României, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

„Prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii. Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări”, se spune în document.

DNA mai arată că prin acelaşi act Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot marţi, DNA consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public.

„Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude. În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari”, mai atrage atenţia DNA.