Kovesi: Dezincriminarea abuzului în serviciu ar anula recuperarea prejudiciilor – 620 de milioane de euro, în 2015

„Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (…) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiți statului român, dar dacă această infracțiune va fi dezincriminată, statul român își ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectați cetățenii, prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani”, a declarat Kovesi, potrivit Agerpres.

Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupție se referă la infracțiunea de abuz în serviciu.

„Astăzi în DNA avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracțiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situația în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecința cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situații, și anume de prejudiciile care sunt create”, a precizat șefa DNA.

Kovesi: Analiza noastră a dus la concluzia că nu trebuie dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat că analiza efectuată de procurorii anticorupție a dus la concluzia că infracțiunea de abuz în serviciu nu trebuie dezincriminată, deoarece legislația în domeniu este una clară și previzibilă, iar practica judiciară din ultimii zece ani a fost unitară.

„Analiza noastră, foarte temeinică, a dus la concluzia că nu trebuie dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu și nu trebuie redefinită, deoarece practica instanțelor din ultimii zece ani este extrem de clară, este uniformă. Judecătorii au știut exact, în fiecare situație, cum să rețină această faptă, nu a fost niciun fel de interpretare diferită. Atunci când timp de 10 ani practica este unitară pe un domeniu înseamnă că legea este bună. Dacă legea nu este bună, nu este previzibilă, este interpretabilă, atunci avem practică judiciară neunitară. (…) Am văzut hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (…) care pot constitui manuale de drept pentru studenții de la facultățile de drept, atât de bine sunt motivate și atât de temeinice sunt analiza probelor și analiza infracțiunii care se reține în sarcina inculpaților”, a declarat Kovesi, la Agerpres.

Potrivit acesteia, analiza a vizat și practica Curții Constituționale, concluzia fiind că toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate până acum în privința infracțiunii de abuz în serviciu au fost respinse.

„O a doua analiză pe care am făcut-o a fost analiza practicii Curții Constituționale. Ce am constatat? În ultimii zece ani a fost invocată în fața Curții Constituționale această excepție și de fiecare dată ea a fost respinsă. De la data la care aceste excepții au fost respinse, legislația nu s-a schimbat, legislația a rămas aceeași. Deci, și Curtea Constituțională a avut o practică clară, în sensul că acest text de lege care este supus analizei este concordant cu Constituția și este constituțional. Acum, după zece ani, s-au trezit niște funcționari prinși de DNA, trimiși în judecată, că legea nu mai este previzibilă, doar când au fost prinși, înainte de a fi prinși legea era previzibilă”, a afirmat șefa DNA.

Ea a adăugat că a fost analizată și practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a rezultat că nu există nicio hotărâre a acestei instanțe cu privire la abuzul în serviciu, în sensul că această infracțiune nu ar fi predictibilă sau că statul român, incriminând această infracțiune, a încălcat dreptul vreunui cetățean.

„Cea de-a patra analiză pe care am făcut-o (…) a vizat evaluările făcute de experții internaționali. Pot să vă spun că în 2012 și în 2013, experții ONU au verificat concordanța legislației naționale cu Convenția împotriva corupției la care România este parte și au constatat că există concordanță între textul din legislația națională și Convenția internațională„, a mai spus Kovesi.

Ea a respins și ideea vehiculată în spațiul public, conform căreia incriminarea abuzului în serviciu ar bloca activitatea în instituțiile publice, funcționarii temându-se că ar putea fi puși sub acuzare pentru orice semnătură.

„În excepțiile care au fost invocate și în apărările făcute am văzut că anumiți funcționari publici s-au trezit că legea nu este previzibilă și am văzut că au încercat să spună în spațiul public că funcționarii nu știu ce au de făcut. Vreau să vă spun că sunt mii și mii de funcționari în România care își îndeplinesc cu bună credință atribuțiile și care sunt cinstiți și onești, care zilnic semnează contracte, organizează licitații și nu este niciun fel de problemă. Și mi se pare că prin acest gen de abordare se încearcă generalizarea și crearea unei probleme pentru un întreg corp profesional”, a argumentat Kovesi.

În opinia sa, dezincriminarea abuzului în serviciu ar avea ca efect, pe lângă punerea în libertate a celor deja condamnați, creșterea numărului celor care vor administra discreționar banul public, fără a se mai teme de consecințe.

„Haideți să luăm cazul unui condamnat la pedeapsa închisorii cu executare pentru abuz în serviciu. În momentul în care această decizie este publicată, el iese din pușcărie, pleacă acasă ca și când nu s-a întâmplat nimic. (…) Pe viitor, să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. (…) Sunt consecințe extrem de serioase. Lupta cu corupția și rezultatele în lupta cu corupția sunt legate foarte clar de statul de drept. Or, statul de drept nu este un moft. (…) Prin aceste investigații, DNA a contribuit la consolidarea statului de drept. Cu toții ne dorim o Românie mai curată, cu toții ne dorim o Românie care să nu fie coruptă, ori statul trebuie să fie responsabil să vadă: avem suficiente instrumente să obținem acest rezultat, să avem o Românie fără corupție, sau mergem ca și până acum”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

CITEŞTE ŞI: Kovesi: Peste 70 de persoane, trimise în judecată pentru achiziţii publice în domeniul sănătăţii