„Anchetarea şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt presupun totodată depăşirea unor obstacole ţinând de protecţia legală a unor funcţii publice – imunităţi, dacă vorbim de membri ai Parlamentului, ai Guvernului, de judecători, de procurori, ceea ce presupune proceduri anevoioase, consumatoare de timp şi uneori imprevizibilitatea deciziei politice. De aceea, cu precădere în dosare de mare corupţie, nu de puţine ori întâlnim în strategia de apărare folosită de avocaţii înalţilor funcţionari inculpaţi tactici de tergiversare a procesului, de speculare a oricăror slăbiciuni ale cadrului procesual, pentru a evita răspunderea penală”, a afirmat Kovesi, la conferinţa de deschidere a proiectului „Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în UE”.

Ea a susţinut că din acest motiv este important ca legislaţia penală şi procesual penală să fie cât mai coerentă şi clară, jurisprudenţa să fie unitară iar procurorii şi judecătorii să aibă un nivel înalt de profesionalism.

Alte Articole

Și-a cumpărat vechimea în muncă cu o sumă uriașă. Femeia ...

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, audiat la DNA

Victor Ciutacu, mesaj devastator după ultima razie DNA în rândul ...

„Experienţa românească a arătat că este foarte important ca investigaţiile să vizeze atât corupţia la nivel înalt, cât şi aşa-zisa mica corupţie sau corupţia de ghişeu, care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Nu este importantă doar investigarea acestor fapte, ci şi judecarea lor în termene rezonabile şi aplicarea unor sancţiuni descurajante pentru cei găsiţi vinovaţi. Practica din ultimii ani, ne-a arătat că proactivitatea şi rezultatele obţinute de structurile de parchet din România în combaterea acestui fenomen, dublate de o creştere a transparenţei în activitate, au dus la creşterea încrederii cetăţenilor în ceea ce fac procurorii, mai ales în domeniul corupţiei”, a arătat Kovesi, adăugând că acest lucru a avut drept urmare creşterea situaţiilor în care au fost formulate denunţuri penale de către cetăţeni.

Şeful DNA a subliniat necesitatea încurajării colaborării cu organele de anchetă a unora dintre persoanele implicate în actul de corupţie, a folosirii unor tehnici de investigare cu caracter intruziv, în limitele şi cu garanţiile procedurale impuse.

Kovesi a precizat că există tendinţe noi în modul de comitere a infracţiunilor iar în cazul celor de corupţie, principala problemă cu care se confruntă anchetatorii este aceea a secretului, pentru că atât cel care oferă mită, cât şi cel care primeşte au interes să obţină un profit material sau de altă natură şi indiferent de proactivitatea procurorilor câteodată este dificil să depistezi astfel de fapte.

Kovesi a menţionat că seminarul de luni îşi doreşte efectuarea unui schimb de informaţii, de bune practici între investigatori – poliţişti şi procurori – şi judecători în ceea ce priveşte depistarea, investigarea şi sancţionarea acestor fapte.

„Este extrem de important să avem un schimb de experienţă cu colegii din alte state, pentru că de multe ori derulăm anchete atât în România, cât şi pe teritoriul altor state membre şi este important să ne armonizăm atât legislaţiile, cât şi practicile de investigare”, a mai spus Kovesi.