Kovesi i-a cerut ministrului de Justiţie să reglementeze rapid controlul judiciar. Ce propune şefa DNA

Laura Codruța Kövesi cere să se dea curs rapid cererilor CCR referitoare la controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune și să reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura și durata maximă pentru care pot fi prelungite.

Totodată, şefa DNA înaintează şi o serie de propuneri privind modul în care ar putea fi dispus controlul judiciar asupra unor persoane.  „În opinia Direcției Naționale Anticorupție, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile și prelungit succesiv pentru aceeași perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depășească doi ani„, se arată într-un comunicat al DNA.

Kövesi avertizează că decizia CCR, în absenţa modificării rapide a Codului de Procedură Penală generează „vulnerabilităţi” în cazul unor dosare aflate în curs şi în care s-a dispus de către instanţe măsura preventivă a controlului judiciar. „Există riscul ca inculpați a căror libertate de mișcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi și libertăți să părăsească teritoriul țării, îngreunând astfel desfășurarea procesului penal. Având în vedere că pe rolul Direcției Naționale Anticorupție există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârșirea unor infracțiuni grave și care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacțiunea autorităților a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală„, argumentează DNA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În consecinţă, modificările regimului controlului judiciar ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

Alte articole

CCR amână din nou sesizarea privind ordonanța pentru Programul SAFE

Trapperul Ian a fost pus sub control judiciar după ce a urinat pe scenă. Artistul are dreptul să susțină concerte în continuare

Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat, joi, ca nefiind constituţionale normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate.

CCR a luat în dezbatere joi o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.211-217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.211-217 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale cu raportare la libertatea individuală (art.23), la libera circulaţie (art.25) şi la viaţa intimă, familială şi privată (art.26).

„În pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri. Or, caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor art.53 din Constituţie”, declară CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoriei Satu-Mare – Secţia penală.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate, pe larg, în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.