Kovesi: Statul are de primit un miliard de euro în urma dosarelor DNA. Inculpaţii preferă să-şi ascundă bunurile în străinătate

„Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la cele din România. Am observat tendinţa extrem de interesantă ca inculpaţii să obişnuiască să-şi ascundă bunurile în străinătate, conturi offshore, sau să plece cu totul. Compartimentul de investigaţii financiare înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi problema asta. 2016 a fost primul în care DNA a sechestrat bunuri din alte state: două proprietăţi în Franţa în valoare de peste 3,5 milioane de euro, două imobile în Spania de peste 500.000 euro şi conturi blocate în Cipru, Germania Elveţia”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a precizat că, în ultimii ani, valoarea bunurilor indisponibilizate de procurori a crescut, menţionând că 1 miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului, în urma investigaţiilor desfăşurate de DNA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ultimii cinci ani au fost indisponibilizate bunuri şi valori în valoare de peste 2 miliarde de euro. În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări. În cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitorii DNA au rămas definitive 992 de hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea de bunuri in valoare de 1 miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA”, a explicat Kovesi.

Alte articole

Primăria Capitalei se laudă cu dublarea cererilor de abonamente pentru parcare după ce a eliminat gratuitatea pentru mașinile hibrid! În primele două săptămâni din mai, s-au încasat peste 1,6 milioane de euro din parcări! Banii nu se văd DELOC în crearea de noi locuri de parcare subterane sau supraterane

Pasajul Basarab intră în reparații. Cât vor dura lucrările şi cum se va circula

Procurorul şef al DNA a explicat că problema pentru care banii din confiscări nu intră efectiv în bugetul statului ţine de modul în care sunt executate hotărârile judecătoreşti de către instituţiile competente.

„Problema pentru care banii nu intră în buget nu este o chestiune de legislaţie, ci de modul în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti. Sunt peste 990 hotărâri judecătoreşti în dosarele DNA în valoare de un miliard de euro. Acestea sunt transmise Ministerului Finanţelor şi instituţiilor care au competenţa de a pune în executare. Aceste instituţii trebuie să vină să spună ce probleme au când vorbim de executarea bunurilor”, spune şefa DNA.

Kovesi susţine că instituţiile care au competenţa de a recupera banii sau bunurile considerate a fi prejudicii ar trebui să se comporte ca un bun administrator.

„Dacă vorbim de imobile, aveam foarte multe instituţii care plătesc chirie. De ce un imobil confiscat nu poate fi dat în folosinţă unei instituţii pentru a economisi chiria (..) Din această suma de un miliard de euro trebuie să vedem cât este executat efectiv, lucru pe care în acest moment nu îl ştiu”, a completat magistratul.

„Nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire faptelor de corupţie, ci în ultima perioadă mai mult recuperarea prejudiciului şi a sumelor obţinute ilicit poate să ducă la acest rezultate. În urmă cu câţiva ani am citit un studiu european, iar una dintre concluzii era că inculpaţii preferă să petreacă o perioadă de timp în puşcărie, dar să nu li se confişte averile, lucru care pare să se confirme în ultima perioadă de timp”, a mai precizat Kovesi.