Lagărul morţii, 75 de ani de la eliberare: „Vrem ca viitoarea generaţie să ştie ce-am trăit noi şi să nu se mai întâmple

Veniţi din întreaga lume, peste 200 de supravieţuitori vizitează incinta fostului lagăr nazist Auschwitz, situat în sudul Poloniei, pentru a-şi împărtăşi mărturia, ascultată ca un avertisment grav după recentul val de atacuri antisemite pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic.

Supravieţuitorii – purtând bonete şi eşarfe cu sungi albastre şialbe, simbolizând univornele pe care deţinuţiile purtau în lagăr – au intrat pe trista celebră poartă de fier forjat care poartă inscripţia „Arbeit macht frei” (”Munca eliberează” în germană), scrie news.ro

Însoţiţi de preşedintele polonez Andrzej Duda, ei au depus coroane de flori în apropiere de ”zidul morţii”, unde naziştii au executat prin împuşcare mii de internaţi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

 ”Noi vrem ca viitoarea generaţie să ştie ceea ce am trăit şi ca acest lucru să nu se mai întâmple niciodată”, a declarat pentru presă David Marks, în vârstă de 93 de ani, un supravieţuitor al Auschwitzului, cu vocea spartă de emoţie.

Alte articole

FOTOREPORTAJ Auschwitz-Birkenau, cimitirul sufletelor. Ecoul unei dureri care nu se va stinge niciodată

În total 35 de membri ai familiei sale apropiate şi îndepărtate – evrei români – au fost ucişi la Auschwitz, cel mai mare lagăr al morţii, înfiinţat de Germania nazistă şi devenit simbolul celor şase milioane de evrei europeni ucişi în Holocaust.

Începând de la mijlocul lui 1942, naziştii au deportat sistematic evrei din toată Europa către şase mari lagăre de exterminare – Auschwitz-Birkenau, Belzec, Chelmno, Majdanek, Sobibor şi Treblinka, potrivit news.ro

Organizatorii insistă asupra faptului că ceremonia comemorativă de luni trebuie să se concentreze mai degrabă asupra a ceea ce supravieţuitorii au de spus decât asupra certurilor politice care au pătat pregătirile comemorării.

”Este vorba despre supravieţuitori, nu este vorba despre politică”, a declarat pentru AFP Ronald Lauder, şeful Congresului Evreiesc Mondial, care a sosit în incinta fostului lagăr Auschwitz, în prezent transformat în memorial şi muzeu, gestionat de Polonia.

”Observăm ascensiunea antisemitismului, dar nu vrem ca trecutul lor (de supravieţuitori) să fie viitorul copiilor lor sau viitorul nepoţilor lor”, a subliniat el.

Capete încoronate, şefi de stat şi de guverne din aproape 60 de ţări asistă la ceremonie. Însă în absenţa liderilor marilor puteri.

Citeşte şi Angela Merkel, al treilea şef de Guvern german care vizitează lagărul de la Auschwitz, după Schimdt şi Khol

Israelul a marcat aceeaşi aniversare joi, la Ierusalim, printr-un Forum privind Holocaustul, la care au participat vicepreşedintele american Mike Pence, preşedintele francez Emmanuel macron şi preşedintele rus Vladimir Putin. Niciunul dintre ei nu vine la Auschwitz, potrivit news.ro

Preşedintele rus a provocat în decembrie indignare în Occident, după ce a declarat – în mod greşit – că Polonia a colaborat cu Adolf Hitler şi a contribuit la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele polonez Andrzej Duda a boicitat Forumul de la Ierusalim după ce i s-a refuzat posibilitatea de a se exprima. El susţine un discurs la Auschwitz.

Lumea a aflat despre amploarea ororilor numai după intrarea Armatei Roşii în lagăr, la 27 ianuarie 1945, însă aliaţii dispuneau cu mult înainte de informaţii detaliate despre genocidul evreilor.

În decembrie 1942, Guvernul polonez în exil la Londra le-a transmis aliaţilor un document intitulat ”Exterminare în masă a evreilor în Polonia ocupată de către Germania”.

Acest document, primit cu neîncredere, conţinea relatări detaliate cu privire la Holocaust, căruia membri ai Rezistenţei poloneze i-au fost martori.

Considerate exagerate sau ca făcând parte din propaganda de război poloneză, ”multe dintre aceste rapoarte nu au fost crezute pur şi simplu” de către aliaţi, declară pentru AFP profesorul Norman Davies, un istoric britanic de la Oxford, potrivit news.ro

În pofida ”cererilor puternice” ale Rezistenţei poloneze şi evreieşti ca aliaţii să bombardeze căi ferate care duceau la Auschwitz şi în alte lagăre ale morţii, ”atitudinea militarilor consta în a se concentra asupra unor ţinte militare şi nu asupra chestiunilor civile”, potrivit lui Davies.

”Una dintre ţintele armatei (britanice) de bombardat era o uzină de carbrant sintetic în apropiere de Auschwitz” în 1943-1944, a adăugat el.

În pofida faptului că avioane de război britanice au survolat lagărul morţii, niciun ordin de bombardare nu a fost dat.

”Aceasta a fost una dintre cele mai mari crime comise de cei care au rămas indiferenţi, pentru că ei (Aliaţii) ar fi putut face ceva, însă nu au făcut în mod deliberat”, a declarat pentru AFP David Lenga, în vârstă de 93 de ani, un supravieţuitor de la Auschwitz. Cel mai sângeros dintre toate lagărele naziste de concentrare şi ale morţii, Auschwitz-Birkenau este singurul care a fost conservat.

Înfiinţat şi administrat de nazişti germani din 1941 în 1945, Auschwitz făcea parte dintr-o vastă reţea de lagăre în Europa, create în cadrul ”soluţiei finale” a lui Adolf Hitler, în vederea genocidului a aproximativ zece milioane de evrei europeni.