Lansare eşuată pentru ruşi: Sonda trimisă către Marte nu s-a plasat pe traiectoria corectă

„Motorul nu a fost pus în funcţiune (…) Sonda nu a putut să se orienteze după stelele” din sistemul nostru solar, a declarat Vladimir Popovkin, directorul Roskosmos, citat de agenţia de presă Interfax.

„Însă avem la dispoziţie trei zile, în măsura în care bateriile funcţionează în continuare”, a adăugat el.

Specialiştii ruşi au la dispoziţie trei zile pentru a iniţia un nou program de zbor, înainte ca bateriile sondei să se termine, a explicat Popovkin.

„Nu aş spune că este un eşec. Este o situaţie neprevăzută, dar ea poate fi rezolvată”, a adăugat el.

Alte articole

Urmează demisii în lanţ la PNL. Ilie Bolojan a făcut anunţul în direct: „Nu este o decizie uşoară”

Câți români ar avea voie să voteze dacă s-ar organiza alegeri anticipate. Peste 20.000 de români cu drept de vot au fost radiați din Registrul electoral în ultima lună

Sonda Phobos-Grunt (Phobos-Soare, în limba rusă) a fost lansată în noaptea de marţi spre miercuri, cu ajutorul unei rachete Zenit, de pe cosmodromul Baikonur din stepele Kazahstanului.

Specialiştii ruşi au anunţat că separarea sondei de racheta lansatoare a avut loc şi că Phobos-Grunt a ajuns pe orbita terestră. Câmpul gravitaţional ar urma să îi permită să se înscrie pe traiectoria spre Phobos, un satelit al planetei Marte, dar această manevră a eşuat.

Potrivit unei surse citate de Interfax, o defecţiune la sistemul de control al sondei s-ar afla la originea incidentului.

„Specialiştii au prevăzut faptul că sistemul de control al sondei nu era cu adevărat bine pus la punct. Riscul producerii unui incident era foarte mare. Din păcate, răul s-a produs”, a declarat acea sursă.

Phobos-Grunt, alcătuită din două module – din care unul este capabil să revină pe Terra -, are ca obiectiv colectarea unor eşantioane de rocă şi praf de pe Phobos. Vehiculul trebuie să ajungă la destinaţie după un zbor spaţial de circa 11 luni, iar eşantioanele sunt aşteptate pe Terra în anul 2014.

Scopul este de a determina dacă Phobos este un asteroid rămas captiv pe orbita lui Marte sau dacă acest mic corp ceresc – cu un diametru de 18 kilometri – este un fragment desprins din planeta roşie.

Potrivit Roskosmos, determinarea originii lui Phobos, cel mai mare dintre cei doi sateliţi marţieni, le va permite specialiştilor să înţeleagă mai bine mecanismele care au stat la baza formării sistemului nostru solar.

Sonda Phobos-Grunt este prima tentativă a Rusiei de a realiza o misiune de explorare interplanetară, după eşecul suferit în noiembrie 1996 de sonda Mars 96, care s-a prăbuşit în Oceanul Pacific.

Ultimul succes al Rusiei în domeniul misiunilor interplanetare datează din epoca URSS, când sondele Vega au explorat, în 1986, planeta Venus şi cometa Halley.