Laszlo Borbely speră ca proiectul AUTONOMIEI să fie gata în august: Modificăm şi Constituţia

“Dacă o comunitate de peste un milion de oameni vrea ceva, trebuie să discuţi cu ea civilizat, bazat pe argumente”, afirmă, la RFI, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, referindu-se la legea privind autonomia, potrivit publicaţiei Vocea Transilvaniei. El mai spune că dacă va fi nevoie de modificarea Constituţiei, acest lucru se va face.

Borbely a mai spus: “Aşa cum în Tirolul de Sud, în alte părţi ale Europei sunt diferite feluri de autonomie, noi considerăm că o comunitate puternică, minoritatea maghiară are dreptul la unele feluri de autonomie. Nu-i o noutate, din ’93 există în programul nostru, acum am ajuns în faza în care să formulăm acest deziderat sub forma unui proiect de lege”.

“Nu cred că e o problemă să ai formulat un asemenea proiect. Nu e nici neconstituţional, nici împotriva altora să ai unele propuneri. Evident, dacă e nevoie să se modifice Constituţia, cu 66% în Parlament se va modifica. Deci e o dispută mai lungă. În orice caz, este o zonă locuită în majoritate de maghiari. Numai un exemplu vă dau şi nu mi-a răspuns nimeni din partea majorităţii româneşti: de ce nu se poate să avem de exemplu o limbă regională maghiară în România, atunci când şi România şi Ungaria s-au prins de mână când Rada din Ucraina a respins acea lege în vigoare în Ucraina, legea limbilor regionale, de care au profitat şi minoritatea maghiară şi minoritatea română din Ucraina. Păi, atunci noi de ce nu putem discuta când avem o comunitate mare maghiară în România să avem în unele zone ale ţării, unde trăiesc în majoritate maghiari, o limbă regională recunoscută?”, se întreabă vicepreşedintele politic al UDMR, citat de RFI.

Întrebat când va fi gata proiectul de lege privind autonomia, Laszlo Borbely a răspuns: “Eu sper până la sfârşitul lunii august, pentru că suntem într-un stadiu final. Ar trebui să avem o discuţie şi în cadrul UDMR-ului şi vom avea în prima fază o dispută publică. Deci vrem să cunoaştem şi punctul de vedere al majorităţii, nu numai al politicienilor, ci şi al societăţii. Suntem siguri că nu va fi un drum scurt până când vom lămuri şi majoritatea că noi nu suntem cei care dorim ceva împotriva altora, ci dimpotrivă (…). Dacă o comunitate de peste un milion de oameni vrea ceva, trebuie să asculţi acea comunitate şi să discuţi cu ea civilizat, bazat pe argumente”.

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

În iunie, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, susţinea că proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc ar trebui să cuprindă cinci elemente importante, între care autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă, afirmând că aceste drepturi nu vor fi îngrădite prin statut.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara, recent, că proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc va fi lansat, în august, într-o dezbatere publică “bine gândită şi foarte profundă”, atât cu societatea românească, cât şi cu cea maghiară.

Potrivit acestuia, va urma o discuţie în interiorul UDMR, după care proiectul va fi lansat în dezbatere publică, pe parcursul lunii august. “Dezbaterea publică va dura, deoarece nu este un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi, şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important”, afirma preşedintele UDMR.

El adăuga că nu trebuie creată impresia că proiectul este foarte uşor de acceptat, mai ales că este cunoscută percepţia societăţii româneşti cu privire la această iniţiativă.”Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, deoarece ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste aspecte trebuie explicate”, spunea Kelemen Hunor, precizând că nu a discutat cu partenerii de guvernare despre acest subiect.