Laura Codruţa Kovesi, confirmată de preşedintele Parlamentului European pentru funcţia de procuror UE

Decizia de numire a Laurei Codruţa Kovesi în fruntea viitorului Parchet Public European (EPPO) a fost semnată, miercuri, în cadrul unei ceremonii la sediul Parlamentului European, de preşedintele PE, David Sassoli, şi de ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, din partea Consiliului UE, informează legislativul comunitar.

Semnarea deciziei de către cei doi oficiali care reprezintă părţile implicate în proces a avut loc după ce Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut pe 16 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european.

Laura Kovesi, judecată amânată la CSM pentru ianuarie 2020. Fosta şefă a DNA este cercetată pentru „dosarele de miniştri” 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Decizia de validare a Conferinţei Preşedinţilor a urmat după un acord din septembrie dintre negociatorii PE şi ai Consiliului UE privind desemnarea noului şef al Parchetului European în persoana Laurei Codruţa Kovesi.

Alte articole

Victor Ponta o desființează pe Laura Codruța Kovesi la finalul mandatului de șefă a Parchetului European: „A distrus destine, cariere și companii românești, lucrând mereu pentru străinii care au pus-o în funcție și au folosit-o pentru spolierea României”

Laura Codruța Kovesi denunță corupția de la nivel european: „La Bruxelles, uneori există senzația că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii” / „Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi și nu te apropii de cercul lor restrâns”

Consiliul Uniunii Europene a validat formal pe 14 octombrie numirea procurorului român Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.

Biroul Procurorului Public European (EPPO), care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă – Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.

EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie operaţional în noiembrie 2020. Laura Codruţa Kovesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale. ”Consiliul va continua să monitorizeze crearea biroului pentru a asigura un EPPO eficient şi efectiv care devine un pilon al luptei contra corupţiei şi fraudei cu fonduri UE”, a declarat ministrul finlandez al justiţiei, Anna-Maja Henriksson, în calitate de preşedinte al Consiliului UE.