Laura Codruţa Kovesi vrea la DNA o structură de poliţie specializată în investigaţii financiare

Laura Codruţa Kovesi a susţinut, în cadrul interviului, că va face o prioritate, dacă va fi desemnată şef al DNA, din investigarea cauzelor care vizează fraude cu fonduri europene şi achiziţii publice.

Totodată, potrivit agenţiei Mediafax, Kovesi a spus că va efectua o analiză a dosarelor vechi din DNA, definind „dosar vechi”, în accepţiunea CSM, ca dosar mai vechi de un an de la înregistrare sau mai vechi de şase luni de la începerea urmăririi penale.

Kovesi a mai spus că doreşte să înfiinţeze, în cadrul DNA, o nouă structură formată din poliţişti având ca atribuţii principale realizarea de investigaţii financiare pentru identificarea bunurilor persoanelor cercetate, care pot fi indisponibilizate prin aplicarea măsurii sechestrului sau alte măsuri asiguratorii.

Candidatul la funcţia de procuror-şef al DNA a mai spus că vrea să implementeze un mecanism prin care procesele verbale de redarea convorbirilor telefonice să aibă un regim special.

Alte articole

Laura Codruța Kovesi: „Oricând în România e nevoie de ajutorul meu cu siguranță îl voi da”

EXCLUSIV Gigi Becali, dezăluiri șocante despre Laura Codruța Kövesi: ”Mie nu mai îmi face rău. Când mă urmărea DNA, ea mi-a trimis vorbă. (…) S-a spovedit în hohote de lacrimi”

„Este important ca toate comunicările privind procesele de redare a covorbirilor telefonice să se facă în sistem electronic, imprimarea acestora să se facă pe bază de cartelă cu semnătură digitală, aşa fel încât în orice moment să poţi să ştii cine a accesat documentul, cine l-a imprimat, cine a folosit acel document„, a mai spus Kovesi.

Ea a adăugat că printre punctele slabe ale DNA se numără resursele umane insuficiente, referindu-se atât la funcţiile de conducere neocupate, cât şi la celelalte posturi vacante.

Înainte de audierea de la CSM, Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu a mai fost efectiv în sistemul judiciar de când a fost detaşată la Bruxelles, dar acel post are foarte mare legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum şi cu combaterea corupţiei.

Citeşte şi

Ponta, despre propunerea lui Kovesi: M-am temut de o capcană a lui Băsescu, cred că am procedat bine

Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, şi-a prezentat proiectul de management şi a răspuns întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a CSM.

După Codruţa Kovesi vor fi audiate Alina Mihaela Bica, propusă pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Elena Giorgiana Hossu, nominalizată la postul de adjunct al şefului DIICOT.

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, nominalizat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, au fost audiaţi miercuri la CSM.

Secţia pentru procurori a CSM va aviza joi candidaţii pentru funcţiile de procuror general al României, prim-adjunct şi adjunct al procurorului general, şef DNA, şef DIICOT şi adjunct al şefului DIICOT.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei a fost Mona Pivniceru.

Codruţa Kovesi are aproape 18 ani de experienţă ca procuror, iar din 2 octombrie 2006 şi până în octombrie 2012 a fost procuror general al României. După ce şi-a încheiat mandatul la conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Codruţa Kovesi a fost detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe, din octombrie 2012, pentru o perioadă de trei ani, ocupând funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

Între 1995 şi 1999, Laura Codruţa Kovesi a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sibiu, iar din 1999 până în 2000, la Parchetul Tribunalului Sibiu. Din 2000, Kovesi a ocupat funcţia de procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetului Tribunalului Sibiu, iar doi ani mai târziu pe cea de procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog. În aceeaşi instituţie a fost timp de două luni (1 septembrie – 1 decembrie 2004) procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică. Din 2004 Kovesi a fost magistrat la DIICOT Sibiu, instituţie pe care a şi condus-o în 2006.