Kovesi a subliniat, referitor la scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, că este vorba despre un lucru „extrem de grav”.

„Dacă legea intră in vigoare, nu vor mai putea fi cercetaţi pentru fapte de corupţie”, a spus şefa DNA, precizând că între beneficiarii prevederii se vor număra şi miniştrii care erau parlamentari la data comiterii faptelor.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei. ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Codruţa Kovesi a adăugat, în acelaşi context, că în categoria funcţionarilor publici trebuie incluse toate persoanele plătite din bani publici. În caz contrar, avertizează ea, cei scoşi din această categorie nu vor mai putea fi cercetaţi, de pildă, pentru luare de mită.

Kovesi: Modificarea Codului penal face inutile interceptările

Laura Codruţa Kovesi a precizat că interceptările devin inutile, în baza unei noi prevedere din Codul de procedură penală, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a adăugat că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigaţia devine publică”.

„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. (…) Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul şef al DNA.

Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală. „Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”, a spus ea.

Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, „în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate”.

„Nu strigă cineva ‘Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!’. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. (…) Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.

Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.

Şefa DNA a apreciat că, în contextul discuţiilor apărute în urma modificărilor aduse Codului penal, ea nu crede că România va avea un raport de ţară favorabil, considerând că „din perspectiva benchmark-urilor, lucrurile nu vor arăta foarte bine”. „Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil”, a spus Kovesi.

Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România va fi publicat la „începutul anului 2014”, a anunţat în 8 octombrie, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Tot marţi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate marţi de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.

PDL a depus, joi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese.

Şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului penal care au fost aprobate marţi de Camera Deputaţilor.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a precizat, joi, într-un comunicat, că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.