„Am primit şi noi, într-adevăr, acest proiect, care este supus analizei unui grup de profesionişti din Ministerul Public. La prima vedere, am putea spune că, din păcate, nu sunt întrunite condiţiile urgenţei pentru a avea o ordonanţă de urgenţă, nu avem nevoie să ne grăbim cu asemenea dispoziţii şi, de asemenea, sunt suspecte de neconstituţionalitate unele dintre dispoziţiile care sunt prevăzute acolo. În legătură cu contestaţia în anulare, pare că se îndepărtează de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale”, a spus Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei a transmis recent către CSM un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi un proiect de modificare şi completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a altor acte normative.

Una dintre prevederi stipulează că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

O altă modificare adusă Codului de procedură penală se referă la comunicarea publică şi furnizarea de informaţii în cursul urmăririi penale şi a judecării cauzei. Astfel, potrivit proiectului, la articolul 4, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate: „(3) în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte; (4) prin excepţie, în cursul urmării penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză; (5) în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică faptul că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni”.

Totodată, proiectul cuprinde şi noi prevederi privind circumstanţele în care se poate propune şi dispune arestarea preventivă.

„La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: ‘(3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte'”, se arată în proiect.