Cunoscută ca pilon al francofoniei în Europa Centrală şi de Est, România îşi descoperea cu dl Băsescu o vocaţie pentru spaţiul anglofon. Simpatia pentru Unchiul Sam s-a concretizat imediat în ţară, care găzduieşte în prezent patru baze militare americane precum şi viitorul scut antirachetă pe care Statele Unite ale Americii sunt pe cale de a-l instala la Deveselu.

Dacă aderarea României la NATO în 2004 şi cea la Uniunea Europeană în 2007 au dat un nou impuls investiţiilor străine, societăţile americane nu s-au grăbit spre noul aliat al Washingtonului. Abia după sosirea armatei americane, şi mai ales în urma parteneriatului strategic româno-american semnat în 2011, companiile americane majore s-au interesat de România.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

În 2007, Statele Unite aveau investiţii de numai 581 de milioane de euro în România. În 2012, valoarea acestora a atins 3,7 miliarde de euro, cu peste 2.700 de societăţi, printre care Microsoft, Oracle, Ford, General Electric, Coca-Cola, PepsiCo, Philip Morris, McDonald’s, Procter & Gamble. „Potrivit clasamentului oficial, investiţiile americane în România se situează pe poziţia a 13-a, însă este fals, afirmă Eric Stewart, preşedinte al Consiliului de afaceri româno-american. În spatele anumitor investiţii olandeze sau britanice se află societăţi americane care îşi utilizează filierele europene pentru a investi în România”, adaugă Le Monde.

Această injecţie de capitaluri americane în spaţiul latinilor din Europa de Est nu este decât începutul unui nou viraj al economiei româneşti. Abia în următorii ani marile capitaluri de peste Atlantic vor lua calea României.

Principalul obiectiv: energia, domeniu în care România prezintă atuuri majore, cu Marea Neagră bogată în hidrocarburi. La circa 170 kilometri în largul coastelor, nava americană Deepwater-Champion prospectează din 2012 la o adâncime de până la 3.000 de metri. Acest monstru lung de 290 de metri a costat un miliard de dolari şi dispune de tehnologii ultramoderne pentru prospecţiuni. „Ne-am crede în plin ‘Star Trek’!”, a exclamat, după vizitarea lui, preşedintele român, citat de cotidianul francez.

La începutul lui 2012, echipa americană a Deepwater-Champion confirma că a descoperit un zăcământ de circa 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Acesta nu este decât un început, rezervele de gaze fiind estimate la mai multe sute de miliarde de metri cubi. Iar platforma maritimă română ar conţine în adâncurile sale importante rezerve de petrol.

„România are potenţialul de a deveni independentă pe plan energetic, afirmă preşedintele Băsescu. Dacă celelalte cinci zăcăminte care mai trebuie să fie explorate dovedesc volume similare, România ar putea nu numai să răspundă nevoilor sale naţionale, ci şi să exporte spre alte ţări europene’, adaugă Le Monde.

Exxon Mobil nu face un secret din ambiţia sa de a exploata gazele şi petrolul din Marea Neagră şi afirmă că are mijloacele necesare pentru a face acest lucru. „Investiţiile noastre în explorarea şi dezvoltarea zăcământului ar putea atinge mai multe miliarde de dolari”, precizează întreprinderea americană. Liderii pieţei petrolului încep să se intereseze îndeaproape de această ţară situată la marginea orientală a UE. În 2010, Hunt Oil, una dintre cele mai importante societăţi americane de prospecţiuni petroliere, şi-a transferat sediul european de la Londra la Bucureşti, de unde coordonează toate operaţiunile din Europa şi Orientul Mijlociu. „Potenţialul României este enorm, dă asigurări Stephen Hurley, preşedintele său. De aceea am decis să ne instalăm pe această piaţă”.

România se pregăteşte de asemenea să profite de gazele de şist. Socialiştii români, în opoziţie până în mai 2012, se opuneau atunci cu îndârjire exploatării gazelor de şist, aliniindu-se Franţei şi Bulgariei, care au interzis exploatarea lor. Însă, odată la guvernare, ei s-au răzgândit. În iulie 2012, premierul Victor Ponta anunţa că l-a ales consilier pe Wesley Clark, fost general american însărcinat cu comandamentul NATO în timpul războiului din Kosovo, între 1997 şi 2000.

De atunci, generalul Clark s-a convertit la afaceri intrând în consiliul de administraţie al BNK Petroleum, societate foarte activă în căutarea gazelor de şist în Polonia. „Lucrez în prezent în sectoarele bancar, energetic şi al combustibililor biologici, a afirmat acesta. România are un enorm potenţial în aceste domenii. Date fiind resursele sale naturale, această ţară ar putea deveni una dintre cele mai bogate din Europa„. Compania americană Chevron a obţinut deja autorizaţiile pentru a explora zăcămintele de gaze de şist în mai multe regiuni din România. O investiţie sigură într-o ţară în care armata americană oferă argumentul securităţii, încheie Le Monde.