Lege pentru proprietarii de la bloc. Ce eşti obligat să plăteşti, chiar dacă nu s-a aprobat în Adunarea Generală

Proprietarii de la bloc nu sunt lămuriţi în ce condiții pot fi efectuate intervenții urgente în condominii fără buget votat și fără hotărâre formală. În plus, vor să ştie dacă pot refuza plata sau pot solicita restituirea sumelor achitate în astfel de cazuri.

De ce apar lucrări fără aprobarea Adunării Generale

În analiza sa, preljuată de Capital, Gelu Pușcaș descrie scenariile frecvente în care conducerea asociației este nevoită să acționeze rapid, înainte de convocarea proprietarilor: „Acoperișul curge. Ultimul etaj este inundat. Apartamentele se degradează. Țevile sunt îmbătrânite sau depășite ca durată de viață. Președintele semnează contractul. Se face lucrarea. Se oprește infiltrarea”.

Citeşte şi: Guvernul vrea să taie cu aproape 50% indemnizaţia acordată pentru titlul ştiinţific de doctor. Ce sumă ar rămâne

Problemele apar ulterior, când se constată că lucrarea nu era prevăzută în buget și nu exista o hotărâre a Adunării Generale. Gelu Pușcaș susţine că, în aceste situații, unii proprietari reacționează și susțin că nu vor să plătească sau că solicită banii înapoi. De aici, începe conflictul dintre formalismul legal și nevoia concretă de la nivelul asociației: „Unii proprietari spun: Eu nu plătesc. Vreau banii înapoi!”.

Alte articole

Amenzi usturătoare pentru românii care stau la bloc și nu țin cont de această regulă. Ce spune legea

Obligaţie de plată pentru românii care locuiesc la bloc. Când poate asociația să meargă în instanță și ce drepturi au proprietarii

Citeşte şi: Amendă de peste 30.000 de lei pentru o greşeală banală. Regula care îi poate costa scump pe români

Hotărârile se adoptă în Adunarea Generală, bugetul se aprobă anual, iar comitetul executiv trebuie mandatat pentru încheierea contractelor. În practică însă, lucrurile stau altfel!

„Ce spune teoria? Hotărârile se iau în Adunarea Generală. Bugetul se votează anual. Comitetul trebuie mandatat. Corect. Ce spune realitatea din teren? Infiltrațiile nu așteaptă convocarea adunării. Liftul nu funcționează „după procedură”. Țevile nu respectă calendarul bugetar”, a spus Gelu Puşcaş.

Ce spune legea despre nulitate și restituirea sumelor

Gelu Pușcaş ridică o întrebare esențială: „Lipsa bugetului sau a hotărârii face lucrarea nulă? Se pot restitui banii?”. Răspunsul, susține el, este mai complex decât pare: „Lucrarea vizează parte comună. Asociația are obligația legală să întrețină partea comună. Toți proprietarii beneficiază. Neintervenția produce prejudicii. Contractul produce efecte potrivit art. 1270 Cod civil. Nimeni nu se poate îmbogăți fără justă cauză”.

În opinia sa, în majoritatea cazurilor, simpla lipsă a bugetului nu duce automat la nulitatea contractului și la restituirea sumelor plătite.

Citeşte şi: Instanţa a anulat „cadoul” de Crăciun dat de primar funcţionarilor unei primării din Iaşi. Suma recuperată de stat

Totuși, asta nu înseamnă că președintele poate decide discreționar. Răspunderea poate interveni dacă lucrarea nu a fost realizată, deși a fost plătită, nu exista o necesitate reală, este vorba despre o lucrare de natură voluptorie, există dovezi clare de prejudiciu. Astfel de aspecte trebuie însă demonstrate în mod concret, nu doar invocate.

„Înainte să deschizi un proces, gândește-te la: taxă de timbru la valoare, expertize tehnice, onorariu avocat, timp, stres. Uneori „găluștile juridice” înghițite din comentarii pot costa mai mult decât lucrarea în sine”, a avertizat Gelu Pușcaș.