Banii pe care îi obțin asociațiile de proprietari din închirierea unor spații sau din publicitate vor putea să fie folosiți nu numai pentru reparații, ci și când se golește fondul de rulment și nu mai sunt bani pentru plata facturilor, pentru a nu apărea riscul debranșării imobilului de la utilități.
Legea asociațiilor de proprietari ar putea să se modifice în perioada următoare, având în vedere o propunere legislativă aflată în dezbaterea senatului, pentru ca utilizarea banilor acumulați în fondurile constituite la nivelul imobilelor să fie mai flexibilă.
Propunerea introduce în Legea 196/2018 mai multe prevederi, ce vor permite ca, în cazul în care rezervele asociației de proprietari sunt insuficiente, veniturile realizate în contul fondului de reparații sau al altor fonduri speciale să poată să fie folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente ale condominiului.
În acest sens, va fi nevoie de câte o hotărâre a adunării generale la fiecare propunere de utilizare a banilor din fondul de reparații sau alte fonduri pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Legea asociațiilor de proprietari stabilește că, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari este obligată să stabilească cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment, potrivit Avocatnet.
Veniturile obținute din exploatarea proprietății comune, inclusiv cele din dobânzi bancare, aparțin asociației de proprietari și alimentează numai fondul de reparații al asociației de proprietari.
Așadar, acum, banii obținuți din închirierea spațiilor comune și din dobânzi se duc exclusiv în fondul de reparații, iar din acest fond nu se pot face plățile curente.
„Rațiunea introducerii unei obligativități de constituire a acestor fonduri rezidă în dorința legiuitorului de a proteja proprietarii din condominii care își achită la timp contribuțiile care le revin la acoperirea cheltuielilor curente ale asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor constituite de asociația de proprietari, în raport cu membrii care înregistrează restanțe la plata acestor contribuții, evitând astfel eventuale măsuri sancționatorii, precum debranșarea întregului condominiu de la serviciile de utilități publice sau introducerea de acțiuni în justiție împotriva asociației ori instituirea unor măsuri asigurătorii.
Citește și : Românii ies din ce în ce mai rar la restaurant. Sfaturile oferite de chef Adi Hădean
Prin această prevedere, care introduce o normă aplicabilă în cazuri in extremis, permitem o gestiune mai eficientă a cash-flow-ului asociației de proprietari, în lipsa căreia asociația se poate regăsi în situația de a dispune de fonduri în cont, dar pe care nu le poate utiliza, lucru care va duce la blocaje sau întârzieri privind plățile către furnizorii de utilități publice, creându-se situații neplăcute și pentru acești operatori, care vor fi nevoiți să recurgă la măsuri cronofage și bugetofage pentru recuperarea datoriilor”, potrivit inițiatorilor propunerii.