Legea „Big Brother” a trecut de Comisia juridică a Camerei

„Prin acest proiect se urmăreşte reglementarea la nivel naţional a obligaţiei furnizorilor de reţele şi servicii publice de comunicaţii electornice destinate publicului de a reţine anumite date pentru punerea la dispoziţia organelor competente pentru utilizarea lor în activităţile de prevenire, cercetare şi descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave”, a precizat Cionca.

Potrivit proiectului, cunoscut ca „legea Big Brother”, furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi de internet sunt obligaţi să stocheze datele de trafic ale tuturor clienţilor, dar nu şi conţinutul convorbirilor, pentru un an de zile, care să fie trimise la cererea autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul adoptat.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Alte articole

Cât costă abonamentul la internet în 2026. Oferta pusă la dispoziție de Digi RCS-RDS

Rusia, dată peste cap după oprirea internetului mobil: taxiuri fără GPS și oameni revoltați. Numărul vânzărilor de hărți a explodat

În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz. Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute.

Cionca Arghir a precizat că această lege nu se aplică în cazul interceptării conţinutului convorbirilor, această situaţie intrând sub incidenţa prevederilor Codului de Procedură Penală.

Proiectul de lege privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI, scria atunci ziarul „Gândul”.

Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale în 2009, deoarece „afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.

Proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar Valerian Vreme susţinea că a încercat să elimine prevederile neconstituţionale. El spunea că, dacă nu se adoptă această lege, România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanşată procedura de infringement.