Legea carantinării: În ce condiţii persoanele care vin în România vor sta în carantină DOCUMENT

Potrivit noilor decizii ale Guvernului, se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din țările sau zonele de risc epidemiologic. O țară cu risc ridicat estea cea care o rată a cazurilor noi de îmbolnăvire, în ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară. În carantină mai intră și persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate.

21 iul. 2020, 09:36
Legea carantinării: În ce condiţii persoanele care vin în România vor sta în carantină DOCUMENT

Lista țărilor cu risc ridicat se revizuiește săptămânal de către Institutul Național de Sănătate Publică.

„Statele membre ale UE au început să impună o serie de restricţii în ceea ce priveşte zborurile, raportându-se la un alt criteriu şi anume numărul de cazuri noi de îmbolnăviri din ultimele 14 zile raportat la 100.000 de locuitori. Astfel, astăzi avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte cetăţenii români. 1. Austria şi Slovacia au interzis zborurile spre şi dinspre România. 2. Alte state au introdus obligativitatea pentru cetăţenii români fie de a prezenta un test COVID negativ fie de a intra în izolare la domiciliu timp de 14 zile dacă ajung pe teritoriul statelor respective”, a declarat Lucian Bode la Digi 24.

Ministrul Transporturilor a adăugat că în momentul de faţă nu putem zbura către Austria şi Slovacia şi nu permitem efectuarea zborurilor către şi dinspre Portugalia şi Suedia.

Sunt exceptate mai mai multe categorii de persoane, cu condiția să nu prezinte simptome de Covid-19:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor art. 2, alin. (3) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură;
b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;
c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;
f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;
g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale”, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
m)reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;
o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;
q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor;
r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.
De asemenena, se instituie măsura carantinării persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, care se dispune pentru fiecare persoană individual prin decizie a Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.

Citeşte şi Legea carantinării şi izolării. Ludovic Orban: Spaţiile de carantină nu se pot da azi

Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare (ex: afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică – în program de hemodializă), preschimbare documente de identitate, părăsirea țăriiș.a., poate fi analizată suspendarea temporara a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative.

Analiza acestor situații este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției și, cazurile considerate ca justificate, pot face obiectul suspendării temporare a măsurii de carantină, prin decizie cu caracter individual, emisă de Direcția de Sănătate Publică.

În decizia de suspendare se va menționa, în mod obligatoriu, intervalul de timp pentru care aceasta se aplică și măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2.

Citeşte şi Raed Arafat anunţă noi măsuri pentru români. Ce prevede HG adoptată marţi de Guvern