Legea care extinde abaterile disciplinare în cazul magistraţilor, declarată constituţională

Senatul a adoptat cu 75 voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” şi şase abţineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Senatul a fost Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni.

Prin noua lege, Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul magistraţilor. Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.

Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

De asemenea, constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi, nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură.

Absenţele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor sunt şi ele considerate abateri disciplinare.

De asemenea, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ICCJ, precum şi exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă constituie abateri disciplinare.

Reaua-credinţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

Grava neglijenţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual.

Sancţiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la şase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.

Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

După vot, ministrul Justiţiie, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în ceea ce priveşte iniţierea procedurilor disciplinare care ţin de atributele sale, nu va întreprinde nimic fără să se consulte cu CSM.

În 20 decembrie PSD a atacat la Curtea Constituţională legea care extinde abaterile disciplinare în cazul magistraţilor, întrucât ar încalca o serie de prevederi constituţionale, printre care cele care stabilesc că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

De asemenea, potrivit PSD, legea încalcă prevederile din Constituţie potrivit cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis, în 16 decembrie, sesizarea Curţii Constituţionale pe legea răspunderii magistraţilor, adoptată în 8 decembrie de către Senat.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut, în 15 decembrie, instanţei supreme sesizarea Curţii Constituţionale în cazul legii răspunderii magistraţilor.

„În condiţiile adoptării, astăzi, 15 decembrie 2011, de către Plenul Senatului a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare, CSM solicită de urgenţă punerea în discuţia Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii acestei legi înainte de promulgare”, arăta CSM într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenţei judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătoreşti, cât şi în ceea ce priveşte reanalizarea unor hotărâri definitive şi irevocabile, precum şi implicarea Executivului în declanşarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor.

„Aceste prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi principiul separaţiei puterilor în stat, consacrate constituţional, dar şi prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera magistraţilor”, afirmă CSM.