După ce a aflat că șeful Armatei ar urmă să aibă un salariu mai mic decât un parlamentar, MApN a cerut modificarea urgentă a proiectului legii salarizării unitare.
În timp ce Ministerul Apărării Naționale atrage atenția că actuala grilă de salarizare poate afecta stabilitatea resursei umane într-un context regional sensibil din punct de vedere al securității, Ministerul Muncii transmite că veniturile angajaților din sectorul bugetar nu vor fi reduse, fiind prevăzute măsuri de compensare pe perioada de tranziție.
Reprezentanții instituției vor trimite propuneri clare de modificare pentru a împiedica diminuarea câștigurilor financiare ale personalului din Armată.
Diferențele de salarizare evidențiate de noile simulări oficiale scot în prim-plan dezechilibre semnificative între diverse categorii bugetare. Conform datelor prezentate, un parlamentar ar urma să încaseze un salariu brut de aproximativ 24.600 de lei, în timp ce conducătorul Statului Major al Apărării ar avea un venit de circa 20.500 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproximativ 4.000 de lei în favoarea demnitarului.
În acest context, Ministerul Apărării Naționale a transmis printr-un comunicat că analizează în detaliu prevederile noii legislații privind salarizarea personalului militar și civil și că va participa activ la dezbaterile organizate de Ministerul Muncii în perioada 27 mai – 4 iunie, unde va formula observații de natură tehnică.
Conducerea armatei subliniază că prioritatea principală este menținerea nivelului actual al veniturilor și păstrarea atractivității carierei militare, aspect considerat esențial în actualul context de securitate internațională, care impune retenția și motivarea personalului bine pregătit.
Proiectul prevede, totodată, o remunerație brută de 4.674 de lei pentru un soldat și de 5.860 de lei pentru un sergent.
„Ministerul Apărării Naționale a luat cunoștință de conținutul proiectului noii legi a salarizării unitare, prezentat public în data de 25 mai 2026 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Astăzi, 26 mai, la sediul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au avut loc întâlniri tehnice de informare organizate în contextul pregătirii proiectului de act normativ.
Potrivit calendarului anunțat de Ministerul Muncii, în perioada 27 mai – 4 iunie 2026 vor fi organizate reuniuni cu caracter consultativ cu instituții și autorități publice, precum și cu federațiile și sindicatele reprezentative, în vederea colectării observațiilor și fundamentării formei finale a proiectului legislativ.
La nivelul Ministerului Apărării Naționale sunt analizate prevederile proiectului de act normativ care vizează salarizarea personalului militar și civil.
În perioada imediat următoare, MApN va formula și transmite propuneri și observații în cadrul procesului interinstituțional de consultare, astfel încât să fie asigurată protejarea intereselor personalului militar și civil din armată.
Obiectivul urmărit prin acest demers este ca aplicarea viitoarei legi să nu conducă la diminuarea veniturilor personalului militar și civil și să contribuie la menținerea atractivității carierei militare și a stabilității resursei umane din domeniul apărării.
Aceste aspecte sunt cu atât mai importante în actualul context regional și internațional de securitate, care impune un nivel ridicat de pregătire, motivare și retenție a personalului”, au transmis reprezentanții MApN marți, 26 mai 2026, conform Capital.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat că noul proiect legislativ va aduce creșteri salariale pentru mai mult de jumătate dintre bugetari, asigurând în același timp că nimeni va pierde bani prin această reformă.
Demnitarul a explicat că populația nu ar trebui să intre în panică, considerând neadevărate ipotezele conform cărora lefurile ar putea fi afectate negativ.
„Românii trebuie să ştie că orice afirmaţie care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr”, a afirmat Pîslaru.
Pentru a proteja angajații din categoriile care ar putea înregistra scăderi de venit odată cu aplicarea noilor grile, ministrul a precizat că va fi introdus un mecanism de compensare.
Astfel, persoanele afectate vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, ca măsură de protecție, valabilă până în anul 2031.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferenţă salarială tranzitorie ca drept salarial individual, pe perioada în care persoana ocupă aceeaşi funcţie şi în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se arată în noua lege a salarizării.
Documentul elaborat de Ministerul Muncii prevede că nu vor fi luate în calcul veniturile obținute din activități desfășurate în proiecte finanțate din fonduri europene, precum și stimulentele acordate pentru gestionarea acestor fonduri.
De asemenea, proiectul stipulează că această diferență va fi calculată individual și achitată lunar, pe toată durata în care sunt îndeplinite condițiile de acordare, însă nu mai târziu de data de 31 decembrie 2031.