Potrivit inițiatorilor, noua reglementare elimină proceduri considerate împovărătoare și reduce birocrația asociată schimbării numelui, inclusiv actualizarea actelor de identitate, a conturilor bancare sau a documentelor profesionale. Proiectul legislativ a fost co-inițiat de deputații USR Pollyana Hangan și Iulian Lorincz, alături de deputata PNL Alina Gorghiu.
„Am inițiat acest proiect cu gândul la mamele care, pe lângă greutatea unui divorț, nu ar trebui să mai ducă și povara pierderii numelui sub care sunt cunoscute de copiii lor sau în viața lor socială și profesională. Identitatea nu se rescrie printr-o formalitate. Prin această lege putem să oferim liniște, continuitate și respect și mai puține drumuri, mai puțină birocrație și mai multă siguranță pentru femeile care își reconstruiesc viața. Este o schimbare simplă, dar cu impact profund în viața de zi cu zi”, declară deputata USR Pollyana Hangan, unul dintre inițiatorii modificării legislative.
La rândul său, deputatul USR pentru Diaspora, Iulian Lorincz, a subliniat impactul măsurii asupra românilor din afara țării, care se confruntă adesea cu proceduri administrative suplimentare în cazul schimbării numelui.
„Aducem o simplificare acolo unde birocrația creează dificultăți reale. Să nu uităm că pentru românii din Diaspora, schimbarea numelui poate însemna refacerea documentelor în mai multe țări, drumuri suplimentare, timp pierdut și costuri”, declară deputatul USR Iulian Lorincz, unul dintre inițiatori.
În prezent, Codul civil prevede că păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei este posibilă doar cu acordul celuilalt soț sau, în lipsa acestuia, printr-o acțiune în instanță în care să fie dovedite motive temeinice. De asemenea, divorțul în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului este posibil doar dacă există consens privind numele purtat ulterior.
Inițiatorii arată că noua lege permite fiecărui fost soț să decidă individual, evitând blocaje sau situații tensionate, în special în divorțurile conflictuale, și reducând costurile și timpul asociate procedurilor judiciare.
Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul legislativ urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care are rol decizional.