Legea care triplează impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii petroliere la 1,5%, promulgată de Klaus Iohannis

Modificarea legislativă vine în urma eliminării pragului de 50 de milioane de euro de la care companiile erau scutite de impozitul specific de 0,5%. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat pe 22 octombrie modificările Codului Fiscal. Deși inițial proiectul de lege propunea doar eliminarea pragului de 50 de milioane de euro, forma adoptată elimină și sintagma „prin excepție”.

Astfel, companiile mari din aceste sectoare vor datora atât impozitul general de 1%, cât și impozitul specific de 0,5%, ceea ce rezultă într-un impozit total de 1,5% pe cifra de afaceri.

Consiliul Economic și Social (CES) a avertizat că eliminarea sintagmei „prin excepție” ar putea genera o dublă impunere a unui sector deja supraimpozitat. Totuși, avizul CES este consultativ și nu a influențat decizia finală.

Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de compania kazahă KazMunayGas, a criticat această măsură.

Alte articole

Românii bun-platnici își primesc bonificația de 3% pentru impozitele pe 2024 cu întârziere. Guvernul trebuie să găsească bani pentru a nu afecta deficitul bugetar

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii ar putea fi anulat. Vicepremierul Tanczos Barna: „Este nocivă pentru multe sectoare”

Citeşte şi: Sorin Grindeanu, după ce a mers cu primul tren electric achiziţionat în ultimii 22 de ani până la Brașov: Urmează să vină alte 37 de garnituri noi de tren

„Rompetrol Rafinare a luat act de inițiativa legislativă aflată în promulgare, care ar urma să crească substanțial taxa pe cifra de afaceri și ar afecta activitatea companiei. Rompetrol Rafinare face toate demersurile necesare pentru a-și păstra poziția pe piața de profil, într-un context fiscal dificil, în care presiunea suprataxării influențează capacitatea operațională și investițională, pe termen lung”, au declarat reprezentantii.

Proiectul de lege fusese inițiat de deputații Marius Țuțuianu (PSD), Ognean Crîstici și Gheorge Nacov (grupul minorităților), fiind respins inițial de Senat în septembrie. Deși Guvernul s-a opus propunerii, principala obiecție viza retroactivitatea aplicării acesteia, ceea ce a fost corectat ulterior.

Totodată, companiile producătoare de gaze naturale, precum Black Sea Oil&Gas, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, au dat în judecată Ministerul Finanțelor și ANAF, contestând codurile CAEN pentru impozitul specific. Dintre acestea, Petro Ventures a obținut suspendarea aplicării ordinului, însă decizia nu este definitivă.

Codurile CAEN vizate și scutiri

Impozitul specific de 0,5% se aplică pentru activități încadrate în coduri CAEN precum extracția de țiței, gaze naturale, rafinarea petrolului, distribuția și comercializarea combustibililor. Operatorii economici licențiați de ANRE, care obțin peste 95% din venituri din activități de distribuție și transport de energie electrică și gaze naturale, sunt însă scutiți de această obligație fiscală.

Expunerea de motive

Legiuitorii au susținut că modificările sunt necesare pentru a combate evitarea plății impozitului prin înființarea de subsidiare sau transferuri contabile.

„La nivelul companiilor din sectorul petrolier există mai mulți jucători care dețin societăți multiple cu coduri CAEN similare, ceea ce permite alocarea veniturilor între acestea pentru a eluda plata impozitului suplimentar către bugetul de stat din România”, se arată în expunerea de motive.

Impozitul specific de 0,5% rămâne valabil doar în 2025, conform legislației actuale. Decizia marchează o schimbare semnificativă în fiscalitatea sectorului energetic din România, cu impact direct asupra marilor companii.

Citeşte şi: Amazon închide departamentul de Machine Learning din România. 400 de angajați urmează să fie disponibilizați