Legea de modificare a actelor normative în domeniul siguranţei publice, neconstituţională. Motivare CCR: era nevoie de avizul CSAT

CCR a dat publicităţii miercuri motivele pentru care a admis, pe 13 martie, o sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis şi a decis că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituţională.

Conform modificărilor introduse de această lege, printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române erau incluse şi măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

Art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului stipulează: „Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională”.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, „(1) Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate. (2) Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”.

Alte articole

Curtea de Apel București a amânat pronunțarea privind legalitatea numirii de către Nicușor Dan a judecătorului constituțional Dacian Dragoș

Avocatul Toni Neacşu îl acuză pe preşedintele Nicușor Dan de „vulnerabilizarea CCR”: „Constituția cere 18 ani vechime în învățământul juridic superior, iar domnul Dacian Dragoș a predat doar 4 ani la o facultate de științe juridice”

„(…) Având în vedere, pe de o parte, rolul şi atribuţiile Poliţiei Române, concepute ab initio în strânsă legătură cu securitatea naţională, iar, pe de altă parte, amploarea modificărilor operate prin legea criticată, inclusiv în sensul consolidării acestor atribuţii, se impunea solicitarea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, a explicat CCR.

Curtea a menţionat că, având în vedere viciile de neconstituţionalitate extrinsecă reţinute, nu a mai analizat şi criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la această lege.

Conform Curţii Constituţionale, în temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală şi având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie, Parlamentului îi revine în continuare obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa.

În sesizarea trimisă la CCR, preşedintele Klaus Iohannis arăta că, prin această lege, se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă „în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (…) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu”.

Şeful statului critica şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, preşedintele susţinând că sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei.

Iohannis adăuga că folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la Constituţie, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate.