Legea lustraţiei, respinsă în plenul Senatului

Respingerea proiectului Legii Lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a întrunit 118 voturi „pentru”.

„Prin decizia Curţii Constituţionale, discuţiile despre Legea lustraţiei purtate în ultimii 20 de ani s-au încheiat”, a conchis preşedintele Senatului, Crin Antonescu, după ce a anunţat rezultatul votului.

CCR arăta, în hotărârea sa, că Legea lustraţiei prevede o nouă situaţie care ar justifica respingerea dreptului de acces în instituţiile publice, situaţie care nu este prevăzută însă de Constituţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Chiar dacă s-ar admite posibilitatea restrângerii dreptului de accede în funcţii publice pe criteriul apartenenţei în anumite funcţii ale nomenclaturii comuniste, se ridică problema proporţionalităţii şi a eficienţei juridice a unei astfel de măsuri în condiţiile adoptării sale la peste 21 de ani de la căderea regimului comunist”, apreciau judecătorii CCR.

În cazul acestui proiect Camera Deputaţilor este for decizional.

Proiectul de lege a fost depus la Senat în vara anului 2005, a trecut de Parlament la 19 mai 2010, însă a fost contestat la Curtea Constituţională.

În martie 2012, CCR a decis că Legea lustraţiei este neconstituţională.

În condiţiile în care o lege este declarată neconstituţională în integralitate, Parlamentul trebuie să adopte o reglementare prin care să fie respectată decizia Curţii, adică un proiect de respingere a actului normativ.

Curtea Constituţională a decis că Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist, este neconstituţională.

Curtea Constituţională arată că în cazul Legii lustraţiei – declarată neconstituţională în ansamblul său în iunie 2010 – se impunea iniţierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.

Mai mult, Curtea Constituţională subliniază faptul că Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale referitoare la deciziile CCR în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care impun obligaţia de a reexamina dispoziţiile legii care au fost declarate neconstituţionale.

Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.

Miercuri, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţă pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea formulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este neconstituţională”, arată CC.

În argumentarea soluţiei, s-a reţinut că prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este neconstituţională în ansamblul său.

„Or, parcurgând procedura de reexaminare şi adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care prevăd obligaţia Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din lege constatate ca fiind neconstituţionale”, mai arată CC.

Întrucât prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, legea a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său, se impunea iniţierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.

Motivarea pe larg a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.