Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, pe ordinea de zi a Senatului

Propunerea legislativă este asumată de parlamentarii membri sau foşti membri ai Comisiei SRI şi are ca motivare faptul că „evaluarea ameninţării teroriste la adresa României a evidenţiat o schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”.

Proiectul legislativ este iniţiat de parlamentarii liberali Ioan Chirteş, Marcel Vela şi Cezar Preda, de parlamentarii PSD – Adrian Ţuţuianu, Doina Federovici, Radu Babuş şi Horia Nasra, de deputatul ALDE – Marian Cucşa, şi de fostul senator UDMR, Verestóy Attila.

„Principalele surse de risc terorist la adresa securităţii României sunt de natură externă (…) Teritoriul naţional reprezintă preponderent un loc de tranzit sau de refugiu, aflat în atenţia străinilor originari din state ale Orientului Mijlociu extins şi Afganistan sau Pakistan”, se menţionează în expunerea de motive a propunerii legislative.

Proiectul vizează, în primul rând, actualizarea conceptului de terorism.

Alte articole

Legea Anastasia, mult mai dură! Proiectul care aduce modificări la Codul Penal a trecut de Senat

Nicușor Dan a retrimis în Parlament, spre reexaminare, o lege adoptată recent

Astfel, potrivit definiţiei propuse, „terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic”.

Scopurile acţiunilor teroriste definite de proiectul legislativ sunt: „intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic; constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act; destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale”.

Pe de altă parte, propunerea legislativă are în vedere responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, precum şi actualizarea responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice, persoanelor juridice sau fizice de drept public şi privat.

Propunerea legislativă prevede ca, în cazul iminenţei sau producerii unui act terorist pe teritoriul ţării, la propunerea directorului SRI, CSAT să poată emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză teroristă.

În acest caz, se activează Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este o structură interinstituţională, subordonată direct CSAT. Şeful CNAA se numeşte dintre prim-adjunctul sau adjuncţii directorului SRI, la propunerea directorului SRI, se specifică în propunerea legislativă.

În propunerea legislativă se stipulează expres că „autoritatea naţională în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor şi schimbului de informaţii necesar în susţinerea activităţii acestora este SRI”, care „asigură dispunerea şi coordonarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor”.

Totodată, proiectul prevede incriminarea în mod expres a faptelor referitoare la participarea într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste, dobândirea de pregătire în scopuri teroriste, deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, finanţarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste, organizarea sau facilitarea în orice alt mod a deplasării în străinătate în scopuri teroriste, precum şi terorismul în domeniul nuclear.

Propunerea legislativă prevede că „alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specilizate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la săvârşirea unui act de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 3 ani sau cu amendă”.

Potrivit unei ale prevederi a propunerii legislative, „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

„Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 la 10 ani fapta de preluarea unui vehicul în scopul săvârşirii unor acte de terorism”, prevede un amendament adoptat de Comisia pentru apărare şi Comisia juridică a Senatului.

În cazul acestui proiect, Senatul este prima Cameră sesizată.