Legea rezerviştilor se schimbă. Noi categorii de angajaţi vizaţi de legea privind pregătirea populației pentru apărare

Ministerul Apărării Naționale a lansat în dezbatere publică un proiect prin care aduce modificări Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Proiectul prevede includerea foștilor polițiști și a polițiștilor de penitenciare în categoria rezerviștilor.

Modificările îi vizează şi pe cetățenii români care locuiesc în străinătate, dar și pe elevii și studenții școlilor de poliție, scrie Economica.net.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, mesaj pentru rezerviştii din România

Iată ce se va modifica la legea rezerviştilor:

• Cetățenii români care au fost polițiști sau polițiști de penitenciare sunt incluși în categoria rezerviștilor;
• Se introduce și termenul de “stare de urgență” la articolul 5^1 care în prezent nu-l conține: “La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu…”;
• Rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați pe timp de pace pentru instruire timp de 15 zile calendaristice, anual, dar și pentru îndeplinirea unor misiuni, pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale;
• Centrele militare vor putea chema cetățenii încorporabili, recruții și rezerviștii de cel mult trei ori pe an, față de un an cât este acum în lege;
• Cetățenii incorporabili și rezerviștii cu domiciliul sau nu în România, dar care sunt plecați temporar în afara țării, “au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare, și după caz, a înmânării ordinului de chemare”;
• Și rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării “au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract”;
• Se creează cadrul legal pentru recunoașterea executării serviciului militar de către cetățenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state.
• Se introduce definirea conceptului de militar voluntar în termen;
• Persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, care nu au îndeplinit serviciul militar, pot solicita pe timp de pace participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază. Acest program are durata de până la patru luni, iar cei care urmează pregătirea sunt considerați militari voluntari in termen. Pe timpul programului, militarii beneficiază de cazare, drepturi de echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, dar și indemnizație lunară, similară militarilor în termen cu dragul de soldat. Cei care finalizează programul de pregătire militară primesc o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata. Pentru 2022, câștigul mediu brut este de 6.095 de lei.
• Elevii și studenții școlilor de poliție și de poliție penitenciară au dreptul gratuit la hrană, echipament, medicamente, pensie de invaliditate, indemnizație lunară, dar și ajutoare în caz de de deces al soției, copiilor sau a altor persoane aflate în întreținerea acestora înainte de încorporare, la fel ca elevii și studenților școlilor militare;
• Studenții care urmează programe de studii universitare de licență din cadrul instituțiilor civile de învățământ superior, care sunt “școlarizați pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naționale” nu pot fi considerați că îndeplinesc serviciu militar activ. Noile completări ale legii 446/2006 clarifică acest lucru și spune că se consideră serviciu militar activ și pentru studenții din universitățile civile;
• Participanții la pregătirea premilitară a tinerilor vor beneficia și de cazare gratuită, care nu este acum inclusă în lege.

lege_modif_si_compl_l_446_din_2006_62c3d117768ef