Primele consultări au avut loc miercuri, în cadrul unei reuniuni conduse de premierul Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii, urmând ca discuțiile să continue la nivel tehnic cu Ministerul Finanțelor. În paralel, oficialii europeni urmăresc îndeaproape evoluția proiectului, solicitând autorităților române un calendar clar și măsuri coerente de implementare.
Potrivit unor surse guvernamentale, Comisia Europeană a cerut ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și să nu fie aplicată etapizat, în timp ce Guvernul analizează inclusiv scenarii diferite privind structura grilei de salarizare. Începând de săptămâna viitoare, vor avea loc consultări cu fiecare minister pentru stabilirea impactului bugetar și a formulei finale.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că lucrările la noua lege sunt avansate și se desfășoară cu sprijinul experților internaționali.
„Ne dorim o formulă comparabilă cu Legea salarizării aflată acum în vigoare, în care preşedintele să aibă cel mai mare salariu”, a declarat acesta.
Ministrul a confirmat că una dintre variantele analizate vizează o grilă de salarizare de la 1 la 8, însă a subliniat că referința nu va fi salariul minim.
„Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grilă de la 1 la 8, însă trebuie să fac o precizare importantă, pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referenţialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului, în următoarea Lege a salarizării nu va exista o corelare sau indicele va fi un indice de referinţă, să-i zic aşa, nu salariul minim. Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creşteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administraţie să existe cineva care să câştige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câştige sub salariul minim şi nu câştigă sub salariul minim. Doar că, încă o dată, referenţialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului”, a adăugat Manole.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a avertizat că o aplicare imediată a noii legi ar fi dificilă, având în vedere dezechilibrele acumulate în timp.
„Dacă ar fi să fac nişte aprecieri legate de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, dacă vă aduceţi aminte, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult timp, pentru că în permanenţă s-a intervenit pe ele, s-au făcut tot felul de modificări. Şi ceea ce trebuie să facem la modul cât se poate de serios este să gândim un pachet de salarizare care să intre etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta, pentru că n-ai cum să corectezi imediat dezechilibrele care au fost acumulate în toţi aceşti ani”, spune premierul.
Bolojan a subliniat că există discrepanțe majore între instituții.
„Unii şi-au inclus sporurile în salarii, unii şi-au adăugat sporurile peste salarii şi deci e o situaţie foarte diversă, dar acest lucru trebuie făcut la modul serios, pentru că este singura şansă pentru a reaşeza structura de cheltuieli a statului român, pentru a o face corectă, echitabilă, în aşa fel încât, pe de o parte, să atragem şi oameni valoroşi în sectorul public, printr-o salarizare cât mai bună, dar în acelaşi timp să existe o gândire care să fie de natură a putea fi suportată de veniturile pe care România le încasează în această perioadă”, a explicat premierul.
În același timp, liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat rezervele privind adoptarea rapidă a legii.
„E jalon. Un jalon important în PNRR. Eu vreau să vă spun că sunt sceptic că vom putea să finalizăm şi să avem legea salarizării unice, să dea Dumnezeu să mă înşel, până la finalizarea PNRR. E o treabă grea, nu e o treabă simplă. Mi-aduc aminte de 2017, când s-a făcut, cred, ultima dată această lege. E cu impact bugetar mare. Nu e fără impact bugetar. Dar hai să fim optimişti”, spune președintele PSD.