Leonard Orban: Tratatul Fiscal este doar parte a unei solutii

Ministrul aminteste si de momentul relaxarii interpretarii Pactului de Stabilitate din 2004 si spune ca situatia actuala a Greciei este o urmare a acelui episod impulsionat de o alianta politica dintre Germania si Franta, scrie RFI Romania.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Credeti ca Pactul Fiscal este o solutie viabila pentru Romania?

Alte articole

Cât costă să mergi cu Boltul în Grecia. Suma care i s-a cerut unei femei din București până în Salonic

Cât trebuie să scoți din buzunar la restaurantele din Grecia în 2026. Cât costă o salată grecească în cel mai cunoscut sat din Santorini

Trebuie sa intelegem acest Tratat ca o solutie partiala. Este vorba de o alta logica fata de cea care a functionat pana acum, logica unei consolidari fiscale. Tratatul abordeaza doar aceste chestiuni. Este vorba de disciplinarea statelor membre pentru evitarea cresterii datoriei lor, a deficitelor bugetare tocmai in ideea de a functiona pe baze mult mai solide. Din punctul acesta de vedere, Tratatul este o solutie, dar, repet, este una partiala. Tratatul trebuie, in opinia mea, sa fie completat si cu alte elemente care sa duca la cresterea competitivitatii economice, la crearea de locuri de munca si la cresterea economica peste tot in UE. Dupa parerea mea, Tratatul e doar parte a unei solutii care trebuie sa fie mult mai larga.

Cum putem gasi acest echilibru intre rigoarea fiscala si programe de ajustare conjuncturala care sa genereze crestere economica?

Aste este intrebarea la care trebuie sa raspunda sefii de state si guverne la urmatorul summit. Desigur Comisia va juca un rol foarte important, a venit deja cu anumite propuneri, dar mai sunt multe necesare. Avem o piata interna care trebuie consolidata. Pe hartie avem piata interna, dar in realitate avem foarte multe bariere. Daca am inlatura din ele am putea sa obtinem un spor extraordinar de crestere. Partea romana a venit cu propunerea privind combaterea delocalizarii, daca vrei o masura de reindustrializare a UE. Trebuie sa se gaseasca solutii pentru a ajunge la un spor de competitivitate la nivelul intregii Uniuni Europene.

Cum apreciati sanctiunea impusa de CE Ungariei din cauza procedurii de deficit excesiv?

Este o decizie istorica. Dar aceasta prevedere exista din 2006. Regulamentul se refera doar la fondurile de coeziune, nu la fondurile structurale. E un semnal foarte clar pentru cei care cred ca actualmente in UE mai pot sa continue cu deficite foarte mari, cu o anumita indisciplina bugetara. Sa presupunem ca Tratatul interguvernamental n-ar intra in vigoare. Chiar si fara acest Tratat exista deja in legislatia actuala, nemaivorbind de primul pachet de guvernanta economica intrat in vigoare in ianuarie, acel faimos six-pack, semnalul este ca nu se mai poate continua cu politici de genul “nu ne intereseaza ca e 3% sau mai mult, noi mergem mai departe asa”. Disciplina bugetara, consolidarea fiscala este esentiala pentru toate statele membre, inclusiv pentru cele din afara zonei Euro.

Exista si alte state care depasesc limitele Pactului de Stabilitate, printre care si Franta. Cum s-a ajuns la penalizarea Ungariei?

Celelalte state sunt intr-un proces etapizat spre aceasta tinta. In opinia CE, Ungaria este singura tara care nu a luat masuri pentru ca in timp sa ajunga pe o linie solida, sustenabila de sub 3% deficit din PIB. In cazul Ungariei, deficitul bugetar a fost de sub 3%. Numai ca acel deficit a fost obtinut pe baza unor venituri exceptionale pe care statul ungar le-a avut in 2011. In evaluarea CE, aceste elemente exceptionale sunt date de-o parte si este calculat deficitul structural. Pe aceasta baza de calcul s-a ajuns la concluzia ca nu au fost luate masuri pentru ca pe termen mediu si lung Ungaria sa ajunga intr-o situatie bugetara conforma cu Pactul de Stabilitate.

Credeti ca aceasta decizie a Comisiei este una strict tehnica? Sau are si o componenta politica vizand criticile aduse reformelor statului maghiar in chestiuni precum libertatea presei, independenta Bancii Centrale etc?

Au fost lansate proceduri de incalcare a Tratatelor in trei situatii. Intotdeauna hotararile care sunt luate la acest nivel sunt decizii politice. Sigur ca ele sunt bazate pe evaluari tehnice, de exemplu pe recomandari facute de CE. Am fost membru al Comisiei. La nivelul acestei institutii, lucrurile sunt foarte nuantate. De cele mai multe ori decizia este foarte echilibrata. Diferitele influente se atenueaza, se estompeaza sau conduc la o situatie in care deciziile exprima compromisuri menite sa apere interesele tuturor.

In cazul de fata, desigur vorbim de o decizie politica, dar care e bazata pe argumente tehnice solide.

In 2004, Pactul de Stabilitate si Crestere a fost flexibilizat tocmai din motivul ca Germania si Franta au facut o coalitie si impreuna cu alte state membre au respins propunerile Comisiei de intrare in deficit excesiv pentru cele doua tari. Prin acea masura s-a flexibilizat interpretarea Pactului, pentru ca Pactul n-a fost modificat.

S-a ajuns in situatii in care Grecia, de exemplu, a fost “beneficiarul” a ce s-a intamplat in 2004 si cu aceasta flexibilizare s-a ajuns in situatia in care a fost Grecia acum doi ani cand a inceput intreaga saga legata de aceasta tara.

E o decizie politica, la fel ca in 2004, dar contextul politic s-a schimbat semnificativ. In momentul de fata, nivelul de exigenta este foarte ridicat. Marja de manevra pentru cei care nu respecta aceste prevederi nu mai exista.