Doar 21,49 la sută dintre alegători au votat pentru instaurarea limbii ruse ca a doua limbă oficială, conform rezultatelor obţinute de la aproape două treimi din centrele de vot. Rata participării la vot a fost ridicată cu 69,23 la sută din alegători.

„Este o problemă de identitate naţională, ceea ce explică de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic şi au participat în număr atât de mare”, a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.

Alte Articole

Ce a ucis-o pe frumoasa studentă de la Geografie! Colegii sunt ...

Mai multe persoane, printre care și minori, au fost otrăvite ...

Medvedev, dupa decizia CPI in privinta lui Putin: Toţi oamenii ...

Rata de participare a fost în special ridicată în capitala Riga (77 la sută) şi în regiunile Vidzeme (72 la sută, în nord) şi în Kurzeme (70 la sută, în vest) considerate ca bastioanele sentimentului naţional.

În regiunea rusofonă Letgale (est), la frontiera cu Rusia şi Belarus, 60 la sută din alegători au fost prezenţi la urne.

Formată în special din foşti imigranţi ruşi din epoca sovietică, această minoritate reprezintă aproximativ o treime din cei două milioane de locuitori ai acestei ţări baltice.

Susţinătorii aprobării referendumului vor să pună capăt a ceea ce ei consideră ca discriminare faţă de rusofoni.