Leul, în pericol? ING estimează cursul valutar pentru finalul lui 2025 și are vești despre rata inflației

ING prevede o creștere economică de 1,6% în România, în 2025, comparativ cu cea de 0,9% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor și a unei contribuții negative mai mici, din partea exportului net, deși riscurile geopolitice îngreunează prognoza, scriu editorii de la profit.ro.

Reducerea deficitului de la 8,7% din PIB la 7% este preocuparea de bază a ING, însă acest lucru depinde de mai mulți factori.

Citește: Euro sau dolar, în ce e mai bine să-şi protejeze românii banii de devalorizarea accelerată. Când se renunţă la numerar!

„Un scenariu ideal pentru restabilirea încrederii piețelor rămâne, cel mai probabil, o combinație între creșterea colectării, taxe mai mari și controlul cheltuielilor”, consideră analiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.

Alte articole

Care pensionari pierd lunar câte 240 de lei în 2026. Ajutor financiar de la Ministerul Muncii

Avertismentul economistului pentru români. Economia urmează să treacă printr-o perioadă extrem de complicată: ”Nu este cazul acum să îți schimbi mașina, să îți renovezi casa sau să îți cumperi o casă nouă. Cu siguranță, salvarea nu va veni de la politicieni”

„Privind evoluția lor în ultimul deceniu – majoritatea veniturilor fiscale (inclusiv cele cheie precum TVA și impozitul pe venit) au scăzut ca procent din PIB, ceea ce le face drept candidați mai potriviți pentru majorări de impozite, cel puțin în comparație cu contribuțiile sociale, care au crescut între timp ca pondere din PIB”.

În privința balanței externe, ING vede un deficit de cont curent la 7,4% din PIB în 2025, față de 8,2% în 2024. ING se așteaptă la tăieri ale ratei cheie din partea BNR abia din a doua parte a anului, cu o rată de 6% la finele lui 2025, comparativ cu nivelul curent de 6,5%.

„Privind în perspectivă, anticipăm o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ. În combinație cu șomajul stabil, acest lucru ar trebui să aibă ca rezultat o oarecare reducere a presiunilor inflaționiste din partea cererii. Acestea fiind spuse, efectele contrare potențial mai puternice vor veni din presiunile asupra costurilor cu forța de muncă care decurg din sarcina fiscală mai mare și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2025”, arată economiștii.

Inflația este estimată să rămână relativ ridicată, la 4,8% la finele anului, comparativ cu 5,1% în 2024, deci peste ținta BNR de 1,5-3,5%.

Pe termen scurt, ING vede o stabilitate a cursului de schimb, însă din a doua partea a anului estimează că BNR va lăsa leul să se deprecieze ușor, cu un nivel estimat de 5,05 lei/euro la final de an.

Economia României continuă să crească, dar se confruntă cu mai multe provocări

„Economia României continuă să crească, dar se confruntă cu mai multe provocări. Factorii de decizie politică jonglează cu mult așteptata consolidare fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe frânghie, care devine tot mai periculos cu fiecare ciclu electoral.”

„Întrebarea cheie este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitate pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina traiectoria țării”, comentează economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.

Creșterea de anul trecut, mult sub potențial, nu s-a datorat unei cereri interne slabe, pentru că, dimpotrivă, consumul privat și investițiile au crescut – deși ultimele s-au deteriorat pe final de an -, în timp ce politica fiscală a fost deosebit de relaxată, cu un deficit de 8,7% din PIB.

Oferta economiei românești n-a fost însă suficientă pentru a acoperi cererea stimulată, astfel că a fost nevoie de importuri puternice, cu un deficit comercial de 9,5% din PIB.

„Atât consumul cât și investițiile au avut nevoie de importuri, ceea ce a dus la stimularea exporturilor partenerilor comerciali, comprimând creșterea PIB și relevând astfel limitele modelului de creștere bazat pe consum al României”, arată economiștii ING.

Ascensiunea la Schengen și marile proiecte de infrastructură ar trebui să se vadă în creșterea productivității

De altfel, cu toată încetinirea pe finele anului trecut, investițiile au performat bine în ultimii doi ani, notează economiștii.

„Multe dintre proiectele de infrastructură, care se fac o singură dată într-o generație au început deja să influențeze pozitiv creșterea și vor duce la o creștere a productivității și a PIB potențiale în anii ce vin”, notează economiștii.

Astfel, pe lângă investițiile așteptate să crească în acest an, exporturile nete sunt estimate să tragă mai puțin în jos PIB, în timp ce efectele de bază sunt anticipate să ofere o dinamică mai ridicată, ca urmare a unui trimestrul al patrulea din 2024 relativ bun.

„Inutil să spunem că implicațiile geopolitice ale potențialelor tarife asupra UE aduc riscuri negative pentru estimarea noastră de bază, în special pe frontul exporturilor.”

„În același timp, perspectivele unui Fond european de apărare și al cheltuielilor suplimentare în domeniile subinvestite ale Europei, cum ar fi apărarea și tehnologia, aduc un potențial de creștere pe termen scurt, în pofida efectului de înrăutățire a situației fiscale continentale. Termenii și evoluția ulterioară a negocierilor pentru pace sunt, de asemenea, un factor cheie de urmărit”, notează economiștii ING.

Citește și: VOUCHERE de 220 şi 450 de lei /lună, suma a fost indexată! Cine le primeşte şi ce puteţi face cu ele